Incompetenţă sau rea-voinţă? Procurorii care au dispus clasarea Dosarului Revoluţiei, în lumina reflectoarelor
alte articole
După ani de tergiversări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis - în luna iunie a acestui an - redeschiderea celui mai dureros dosar al acestei naţii, dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. Decizia a fost pronunţată de judecătoarea Cosma Rodica care a constatat, potrivit motivării obţinute de Mediafax, că ancheta iniţială a fost făcută "superficial", iar urmărirea penală din 2004 a întrerupt prescripţia pentru toţi participanţii la fapte.
"În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr 11/P/2015 din 14 octombrie", a explicat judecătorul.
Potrivit magistratului, procurorii care au dispus clasarea anchetei au făcut acest lucru fără ca "niciunul" dintre obiective stabilite la demararea cercetărilor să fie atins.
"Niciunul dintre acestea nu a fost atins, nefiind stabilită, în mod echivoc, starea de fapt, circumstanţele concomitente şi ulterioare evenimentelor din decembrie 1989. Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente", se arată în motivarea deciziei de confirmare a redeschiderii dosarului.
De altfel, judecătorul atrage atenţia că procurorii nu au făcut "niciun act de procedură" de la momentul înregistrării dosarului la Parchet, 27 februarie 2014, şi până la data clasării, 14 octombrie 2015. "La capitolul «Analiza materialului de cercetare» judecătorul de cameră preliminară constată aceleaşi elemente de generalitate, ceea ce conturează, fără echivoc, lipsa unei anchete efective, necesare şi absolut obligatorii".
"(…) având în vedere carenţele anchetei, apreciază că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, constatându-se legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, obligând organele de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală. Redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice", a notat judecătorul ÎCCJ.
Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii, iar "omisiunea, neglijenţa organelor de urmărire penală nu-l pot exonera pe infractor de pedeapsă". Potrivit judecătorului, efectele întreruperii prescripţiei se produc pentru fapte, nu pentru persoane. Astfel, pot fi trase la răspundere toate persoanele care au participat, chiar dacă nu sunt cunoscute încă.
"Aceasta înseamnă că întreruperea faţă de unul dintre participanţi produce efecte în raport cu toate persoanele care au cooperat- în aceeaşi calitate- la săvârşirea infracţiunii, chiar dacă nu sunt cunoscute şi deci nu au fost cercetate sau judecate. Revenind la cauza dedusă judecăţii, Judecătorul de cameră preliminară constată că termenul de prescripţie a fost întrerupt. Se constată că procurorul a dispus clasare pentru fapte care, potrivit dispoziţiilor art.123 Cod penal, anterior sunt imprescriptibile – infracţiuni contra păcii şi omenirii (…) iar pentru infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav nu era îndeplinit termenul de prescripţie până la momentul adoptării rezoluţiei de începere a urmăririi penale dispusă la 7 decembrie 2004", se arată în motivare.
Mai exact, judecătorul consideră că ancheta demarată în anul 2004, pentru Tudor Postelnicu, Ioan Toma şi Viorel Igreţ, a întrerupt prescripţia pentru toate celelalte persoane care ar fi participat la faptele penale, fie că au fost sau nu identificate până acum.
"Concluzionând, în condiţiile în care cursul prescripţiei răspunderii penale a fost întrerupt prin adoptarea rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 7 decembrie 2004, faţă de suspecţii Postelnicu Tudor, Toma Ioan, Igreţ Viorel şi cum întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre aceştia, cercetările vor fi reluate în prezenta cauză cu privire la toate faptele- cu excepţia infracţiunilor de loviri şi alte violenţe, vătămare corporală, purtare abuzivă, pentru care termenul de prescripţie s-a împlinit până la 7 decembrie 2004 – şi la toate persoanele participante la săvârşirea acestora", se mai precizează în document.
Dosarul a fost clasat de procurorii militari Marian Tudor, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea. Şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lor este generalul Ion Vasilache. Potrivit organigramei PICCJ, adjunctul procurorului general responsabil cu coordonarea Secţiei Parchetelor Militare este procurorul Codruţ Olaru, fostul şef al DIICOT. O astfel de decizie de clasare a dosarului Revoluţiei nu se putea lua însă fără procurorul general al României, Tiberiu Niţu, care a fost militar în termen şi a tras la Revoluţie, susţine Mărieş.
Cine sunt procurorii care au "îngropat" Dosarul Revoluţiei? Dinu Iulian, Codruţ Mihalache, Claudiu Culea şi Tudor Marian, cel care a solicitat Înaltei Curţi să nu accepte la dosar jurisprudenţa CEDO. Generalul Ion Vasilache, care la vremea respectivă era şeful Secţiei Parchetelor Militare, a fost cel care a confirmat clasarea dosarului. Şi în 2009, clasarea a fost dispusă de Tudor Marian, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea (şi confirmată tot de Ion Vasilache).
Reamintim că la începutul lunii aprilie 2016, Procurorul General interimar de atunci, Bogdan Licu, a anunţat că dosarul Revoluţiei a fost redeschis, întrucât "nu s-au făcut demersuri pentru aflarea adevărului".
"Am dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză. Am constatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete. Încadrarea faptelor a fost greşită, zădărnicind aflarea adevărului", anunţa atunci Bogdan Licu.
O lună mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis confirmarea rezoluţiei de redeschidere a Dosarului Revoluţiei. Odată motivată sentinţa, procurorii de la Parchetul General-Secţia Militară pot relua cercetările şi pot dispune noi audieri în acest caz.
