Decizie istorică în Israel: Înalta Curte a decis că bărbaţii ultraortodocşi trebuie recrutaţi în armată

Curtea Supremă a Israelului a decis marţi, în unanimitate, că armata trebuie să înceapă recrutarea bărbaţilor ultraortodocşi pentru serviciul militar obligatoriu, relatează AP News.

Decizia, istorică de altfel, ar putea duce la prăbuşirea coaliţiei de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu, în timp ce Israelul continuă războiul în Gaza.

Această decizie pune efectiv capăt unui sistem vechi de zeci de ani, care acorda bărbaţilor ultraortodocşi scutiri largi de la serviciul militar, menţinând în acelaşi timp înrolarea obligatorie pentru majoritatea evreilor laici din ţară. Sistemul, considerat discriminatoriu de către critici, a creat o prăpastie profundă în cadrul majorităţii evreieşti din Israel cu privire la cine ar trebui să poarte povara protejării ţării.

Curtea a anulat o lege care codifica scutirile în 2017, însă prelungirile repetate ale procedurilor judiciare şi tacticile de amânare ale guvernului cu privire la un înlocuitor au întârziat ani de zile soluţionarea problemei. Curtea a decis că, în absenţa unei legi, serviciul militar obligatoriu din Israel se aplică ultraortodocşilor ca oricărui alt cetăţean.

Conform unor înţelegeri de lungă durată, bărbaţii ultraortodocşi au fost scutiţi de recrutare, care este obligatorie pentru majoritatea bărbaţilor şi femeilor evrei, care servesc trei şi, respectiv, doi ani, precum şi serviciul de rezervă până în jurul vârstei de 40 de ani.

Aceste scutiri au fost mult timp o sursă de furie în rândul publicului secular, o diviziune care s-a adâncit în timpul războiului de opt luni din Gaza, deoarece armata a chemat zeci de mii de soldaţi şi spune că are nevoie de toată forţa de luptă pe care o poate obţine. Peste 600 de soldaţi au fost ucişi de la atacul Hamas din 7 octombrie.

Partidele ultraortodoxe puternice din punct de vedere politic, parteneri-cheie în coaliţia guvernamentală a lui Netanyahu, se opun oricărei modificări a sistemului actual. În cazul în care se pune capăt scutirilor, acestea ar putea părăsi coaliţia, provocând prăbuşirea guvernului şi conducând probabil la noi alegeri într-un moment în care popularitatea acestuia a scăzut.

În contextul actual, Netanyahu ar putea avea dificultăţi în a mai amâna chestiunea sau în a adopta legi pentru a restabili scutirile. În timpul discuţiilor, avocaţii guvernului au declarat în faţa instanţei că obligarea bărbaţilor ultraortodocşi să se înroleze ar "sfâşia societatea israeliană".

Ultraortodocşii consideră că studiul lor religios cu normă întreagă reprezintă rolul lor în protejarea statului. Mulţi se tem că un contact mai mare cu societatea seculară prin intermediul armatei îi va îndepărta pe adepţi de la respectarea strictă a credinţei.

O declaraţie a partidului Likud al lui Netanyahu a criticat hotărârea, afirmând că un proiect de lege în parlament susţinut de liderul israelian va aborda problema proiectului. Criticii afirmă că acesta nu răspunde nevoilor Israelului pe timp de război.

"Soluţia reală la problema proiectului nu este o hotărâre a Curţii Supreme", se arată în declaraţie.

În hotărârea sa, Curtea a constatat că statul a efectuat "o aplicare selectivă invalidă, care reprezintă o încălcare gravă a statului de drept şi a principiului conform căruia toţi indivizii sunt egali în faţa legii".

Curtea nu a precizat câţi ultraortodocşi ar trebui recrutaţi, dar armata a declarat că este capabilă să înroleze 3.000 în acest an.
Instituţia de securitate trebuie "să acţioneze imediat pentru punerea în aplicare a hotărârii" şi să înroleze cel puţin acelaşi număr de soldaţi ultraortodocşi în anul următor, a cerut Parchetul General într-o scrisoare adresată consilierilor juridici ai instituţiei de apărare, Ministerului de Finanţe şi Ministerului Educaţiei.

Aproximativ 66 000 de bărbaţi ultraortodocşi sunt acum eligibili pentru înrolare, potrivit lui Shuki Friedman, expert în religie şi afaceri de stat şi vicepreşedinte al Jewish People Policy Institute, un think tank din Ierusalim.

Hotărârea celei mai înalte instanţe din Israel trebuie respectată, iar armata este de aşteptat să înceapă să facă acest lucru după ce va elabora un plan pentru recrutarea a mii de membri ai unei populaţii care se opune serviciului militar şi care urmează un stil de viaţă claustrat şi modest pe care armata s-ar putea să nu fie pregătită să îl accepte imediat. Armata nu a avut niciun comentariu imediat.

De asemenea, instanţa a decis că subvenţiile de stat pentru seminariile în care studiază ultraortodocşii scutiţi trebuie să rămână suspendate. Curtea a îngheţat temporar bugetele seminarelor la începutul acestui an.

Într-o postare pe platforma socială X, ministrul cabinetului Yitzhak Goldknopf, care conduce unul dintre partidele ultraortodoxe din coaliţie, a numit hotărârea ca fiind una "foarte nefericită şi dezamăgitoare". El nu a spus dacă partidul său va părăsi guvernul.

Ultraortodocşii din Israel reprezintă aproximativ 13% din cele 9,9 milioane de locuitori. Comunitatea are o rată a natalităţii ridicată, ceea ce o face să fie segmentul cu cea mai rapidă creştere a populaţiei, de aproximativ 4% pe an. În fiecare an, aproximativ 13.000 de bărbaţi ultraortodocşi ajung la vârsta de recrutare de 18 ani, dar mai puţin de 10% se înrolează, potrivit Comisiei de control de stat a Parlamentului israelian.

Bărbaţii ultraortodocşi frecventează seminarii speciale care se concentrează pe studii religioase, acordând puţină atenţie subiectelor laice precum matematica, engleza sau ştiinţele. Criticii au afirmat că aceştia sunt slab pregătiţi să servească în armată sau să intre în forţa de muncă laică.

Femeile religioase primesc în general scutiri care nu sunt la fel de controversate, în parte pentru că nu se aşteaptă ca femeile să servească în unităţi de luptă.

Hotărârea instanţei nu se referă la statutul cetăţenilor palestinieni din Israel, care nu sunt obligaţi să servească în armată şi majoritatea nu o fac. Ca descendenţi ai palestinienilor care au rămas în Israel după războiul din 1948 care a dus la crearea acestuia, legăturile lor cu armata sunt dificile, iar unii din Israel îi consideră o a cincea coloană din cauza solidarităţii lor cu palestinienii din Gaza şi Cisiordania.

Hotărârea de marţi pregăteşte acum terenul pentru fricţiuni tot mai mari în cadrul coaliţiei cu privire la problema proiectului.

Parlamentarii ultraortodocşi se vor confrunta probabil cu presiuni intense din partea liderilor religioşi şi a alegătorilor lor şi vor trebui să decidă dacă merită să rămână în guvern. Hotărârile judecătoreşti anterioare pe această temă şi ameninţările cu înrolarea au declanşat proteste şi violenţe între ultraortodocşi şi poliţie.

Friedman a declarat că ultraortodocşii "înţeleg că nu au o alternativă politică mai bună, dar în acelaşi timp publicul lor spune "de ce am votat pentru voi?"

Scutirile s-au confruntat ani de zile cu contestaţii juridice, iar o serie de hotărâri judecătoreşti au considerat sistemul nedrept. Dar liderii israelieni, sub presiunea partidelor ultraortodoxe, au blocat în mod repetat.

Mişcarea pentru o guvernare de calitate în Israel, care a contribuit la conducerea contestaţiei împotriva scutirilor, a cerut guvernului să recruteze imediat toţi elevii de seminar eligibili.

"Aceasta este datoria lor legală şi morală, în special în lumina situaţiei complexe de securitate şi a nevoii urgente de personal" în armată, a declarat Tomer Naor, şeful departamentului juridic al grupului.

Coaliţia lui Netanyahu este susţinută de două partide ultraortodoxe care se opun creşterii înrolării pentru alegătorii lor.

Liderul israelian aflat de mult timp în funcţie a încercat să adere la hotărârile Curţii, străduindu-se în acelaşi timp să îşi păstreze coaliţia. Dar, având o majoritate slabă de 64 de locuri în parlamentul de 120 de membri, el este adesea dator partidelor mai mici.

Guvernul ar putea încerca să elaboreze o lege care să restabilească scutirile, dar acest lucru ar reprezenta o provocare politică în lumina hotărârii Curţii.

Unii membri moderaţi ai guvernului au indicat că vor sprijini doar o lege care înrolează un număr considerabil de ultraortodocşi, iar timpul legislativ se scurge, Knesset-ul urmând să plece în vacanţa de vară. Acest lucru ar putea forţa armata să înceapă recrutarea bărbaţilor religioşi înainte ca orice nouă lege să fie în vigoare.