De ce un somn de proastă calitate poate fi factorul critic din spatele a nenumărate afecţiuni

Cât de bine aţi dormit noaptea trecută?

Întrebarea se referă la modul în care trebuie să vă măsuraţi calitatea somnului. Dacă nu aţi făcut-o deja, vă invit să vă îndepărtaţi atenţia de la numărul de ore dormite şi să învăţaţi, în schimb, să măsuraţi calitatea somnului dumneavoastră. Odată ce veţi explora mai multe dimensiuni ale calităţii somnului, o bază mai solidă vă va plasa pe calea cea bună pentru a rezolva practic orice problemă de somn - fie că ea apare la ora de culcare, la mijlocul nopţii, dimineaţa devreme sau a doua zi.

V-aţi prins? Calitatea somnului conduce!

Iată care este partea cea mai interesantă - nu vă puteţi măsura în mod direct calitatea propriului somn - nu există scanere fiabile, bazate pe date, de tip "fă-l singur" (DIY), care să analizeze undele cerebrale din interiorul capului dumneavoastră (înregistrarea activităţii electrice a creierului prin electroencefalogramă, EEG) în timp ce dormiţi. Această tehnologie este pe cale să apară în curând dar, între timp, percepţiile subiective indirecte vă pot ghida în evaluarea propriei calităţi a somnului şi compensează cu mult lipsa de date directe.

Pentru început, calitatea somnului se bazează pe tiparele fiziologice ale activităţii electrice cerebrale, astfel încât somnul este întotdeauna un aspect fizic care afectează mintea şi corpul. Indiferent de ceea ce urmăriţi să măsuraţi în legătură cu somnul dumneavoastră, întotdeauna veţi dori să luaţi în considerare legătura acestuia cu undele cerebrale.

Cel mai bun exemplu: atunci când sunteţi obosit sau somnoros în timpul zilei, fiţi foarte sigur că ceva interferează cu somnul dumneavoastră - este puţin probabil ca o persoană cu un somn sănătos să se simtă obosită sau somnoroasă în timpul zilei. Cel mai frecvent, perturbarea fizică a activităţii electrice cerebrale din timpul somnului generează această oboseală sau somnolenţă.

Nu cumva toată lumea experimentează unele senzaţii de oboseală sau somnolenţă în timpul orelor de veghe? Răspunsul la această întrebare este un mare "nu". O persoană care doarme normal şi are parte de un somn de înaltă calitate (adică modele normale de unde cerebrale), noapte de noapte, nu raportează aceste sentimente. Somnul lor funcţionează aşa cum a fost conceput, pentru a restabili complet mintea şi corpul.

V-aţi putea simţi obosit sau somnoros din cauza unui somn insuficient? Sigur, dar ceea ce schimbă datele problemei este recunoaşterea faptului că un somn prost şi întrerupt duce adesea la un somn mai scurt. Şi, pentru a complica şi mai mult această nouă perspectivă, somnul prost şi întrerupt îi determină pe unii indivizi să doarmă prea mult. Acum s-ar putea să vă întrebaţi: "Este calitatea slabă a somnului atât de dăunătoare pentru creier încât să mă facă să dorm prea puţin sau prea mult sau ambele în alternanţă?". Răspunsul la această întrebare este un mare "da".

Atunci, de ce atât de mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii ignoră în mod obişnuit legătura evidentă dintre calitatea degradată a somnului şi oboseala şi somnolenţa din timpul zilei? O teorie susţine că un consum enorm de cofeină al societăţii moderne maschează aceste simptome grave din timpul zilei.

După ce aţi măsurat somnolenţa şi oboseala, măsuraţi apoi energia din timpul zilei. O persoană cu somn normal posedă o capacitate de funcţionare mare. Nu este vorba doar de absenţa oboselii sau a somnolenţei - nivelul lor ridicat de energie duce la îndeplinirea sarcinilor pe parcursul orelor de veghe. Acest tip de energie ridicată este generată de calitatea excepţională a somnului - nu de cofeină.

Nu este o lovitură la adresa cofeinei, care este, fără îndoială, cel mai utilizat tratament pentru oboseală şi depresie uşoară. Anual, cofeina previne milioane de accidente, răniri şi decese pe autostrăzile noastre şi la locul de muncă.

Cofeina îmbunătăţeşte acuitatea mentală, dar pentru o persoană cu un somn normal, acuitatea mentală apare, fără ajutorul unui supliment, la scurt timp după trezirea din fiecare dimineaţă. Monitorizarea funcţiei cognitive - în special atenţia, concentrarea şi memoria - sunt modalităţi subtile, dar esenţiale pentru a determina calitatea somnului dumneavoastră.

Până în ziua de azi, majoritatea profesioniştilor din domeniul sănătăţii sugerează în mod eronat: "îmbătrâneşti", ca fiind răspunsul simplu pentru declinul memoriei. De fapt, atunci când memoria scade, poate că prima întrebare care trebuie luată în considerare este dacă nu cumva calitatea degradată a somnului vă afectează creierul.

Poveşti remarcabile abundă în literatura ştiinţifică despre persoane care au obţinut o funcţie cognitivă mult mai bună după ce au tratat tulburările de somn, care le distruseseră calitatea somnului timp de ani de zile. Am tratat mii de astfel de pacienţi în cariera mea. Tulburările de deficit de atenţie au fost inversate prin tratarea afecţiunilor somnului, iar unele cazuri de presupusă depresie sau demenţă s-au ameliorat după ce au vizat problemele legate de calitatea somnului.

Mult prea multe persoane cu probleme cognitive sunt sfătuite să nu se supună unei evaluări a somnului şi pierd astfel oportunităţi valoroase de a îmbunătăţi funcţionarea activă. Aceste întârzieri în ceea ce priveşte îngrijirea adecvată deseori depăşesc zeci de ani, deoarece atât de mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii ignoră sau neglijează puterea unui somn bun, concentrându-se prea mult pe numărul de ore de somn.

În măsurarea calităţii somnului, nu ne oprim la creierul dumneavoastră. Ştim acum că somnul afectează aproape fiecare sistem din organism, iar principalul distrugător al somnului implică fragmentarea somnului. Fragmentarea somnului este evidenţiată de semnele fizice ale faptului că nu dormi de la un capăt la altul al nopţii şi nu petreci în mod constant intervale adecvate de timp în etapele necesare ale somnului.

În schimb, creierul dumneavoastră fluctuează toată noaptea între perioade scurte de trezire, apoi din nou la somn şi apoi o altă trezire. Acest ciclu se repetă de sute de ori pe noapte la o persoană cu un somn slab, care s-ar putea să nu obţină niciodată o mare parte din somnul profund care este atât de vital pentru a se recupera după stresul şi volumul de muncă din ziua precedentă.

Ştiinţa oferă explicaţii precise cu privire la modul în care calitatea slabă a somnului dăunează minţii şi corpului. Aceste episoade constante de trezire - somn - trezire (prea scurte pentru a fi percepute în timpul "somnului") afectează în mod specific vasele de sânge - mari şi mici. Atacul are loc asupra căptuşelii interioare (endoteliu) a vaselor, care, în rest, ar trebui să livreze eficient oxigenul şi nutrienţii către ţesuturile dumneavoastră, precum şi să elimine produsele reziduale printr-un flux de sânge relativ lipsit de fricţiune.

În mod remarcabil, atunci când dormiţi prost, vasele de sânge primesc mesaje amestecate de la creier din cauza ciclurilor non-stop de trezire-somn-trezire. Aceste semnale generează contracţii şi dilatări excesive în pereţii vaselor printr-o mare parte a sistemului circulator (adică inima care pompează sângele către fiecare parte a corpului). Urmează o funcţionare perturbată a vaselor (disfuncţie endotelială), ceea ce duce la un flux sanguin anormal.

Pentru a înrăutăţi lucrurile, disfuncţia endotelială are doi „parteneri în crimă” pentru a crea o triadă toxică - intensificarea asaltului asupra vaselor dumneavoastră de sânge - totul începând din nou cu fragmentarea somnului. Biomoleculele pro-inflamatorii şi stresul oxidativ eliberează biomolecule dăunătoare care atacă direct mucoasa interioară a vaselor. Tulburările respiratorii legate de somn produc cel mai sever stres oxidativ, care poate fi echivalent, în unele cazuri, cu fumatul unui pachet de ţigări pe zi.

Această triadă de modificări fiziologice anormale este bine descrisă în cercetările privind hipertensiunea arterială, unde, potrivit mai multor cercetători în domeniul somnului, modificările la nivelul căptuşelii interioare a numeroase vase de sânge indică cea mai timpurie fază a hipertensiunii arteriale. Şi asta doar pentru început.

Dacă un somn de proastă calitate continuă timp de ani sau decenii, aşa cum este din păcate cazul atâtor persoane, aceste modificări circulatorii pot face mult mai mult decât să agraveze hipertensiunea. Ele pot alimenta boli grave care implică afectarea arterelor coronariene şi pot declanşa boli cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord, tulburările de ritm cardiac, insuficienţa cardiacă, accidentele vasculare cerebrale şi afectarea valvelor inimii.

Acestea sunt nişte probleme de sănătate destul de mari, şi suntem abia la început. A avea o tulburare gravă a somnului este ca şi cum ai suferi un caz sever de depresie sau de diabet sau de ambele. Somnul prost însă, este mai insidios, deoarece este dificil de observat cum se produc toate daunele.

Apropo, tulburările de somn agravează atât diabetul, cât şi depresia. Astfel, un instrument de măsură util pentru calitatea somnului este de a evalua dacă toate medicamentele pe care le luaţi în prezent tratează alte afecţiuni medicale şi mentale la fel de eficient cum era de aşteptat.

În mod tragic, cea mai mare epidemie de tulburări de somn netratate apare în rândul populaţiei cu probleme de sănătate mintală - totuşi, tratamentul somnului pentru majoritatea este reprezentat de pastile şi mai multe pastile. Această abordare îngustă oferă însă mijloacele de a vă evalua calitatea somnului. De exemplu, dacă folosiţi somnifere, antidepresive sau anxiolitice şi continuaţi să dormiţi prost, lipsa de beneficii indică în mod clar că altceva se întâmplă cu activitatea electrică cerebrală din timpul somnului dumneavoastră.

Cel mai probabil, somnul nu răspunde bine la medicamente. Sau dacă medicamentele nu funcţionează eficient pentru anxietate, depresie sau tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), lipsa de beneficii poate fi un semnal de alarmă care sugerează un alt factor în combinaţie. Din nou, somnul de proastă calitate trebuie luat în considerare având în vedere medicamentele ineficiente - ca să nu mai vorbim de o serie de teste privind medicamente ineficiente - un eveniment comun în lumea medicamentelor psihotrope prescrise.

Din păcate majoritatea profesioniştilor din psihiatrie şi psihologie pun accentul pe mai multe pastile sau pe mai multă psihoterapie, fără a lua în considerare terapiile non-medicamentoase, de somn. Într-un scenariu extrem de îngrijorător, dovezi tot mai numeroase indică o relaţie puternică între tulburările respiratorii legate de somn şi tulburarea de stres post-traumatic.

Cele mai multe cazuri de tulburare de stres post-traumatic sunt tratate cu medicamente sau psihoterapie, însă o proporţie uimitor de mare de pacienţi cu traume suferă şi de apnee în somn, nedetectată şi netratată, care, prin tripla toxică generată de ciclul trezire-somn-trezire, afectează funcţia cerebrală şi agravează tulburarea de stres post-traumatic. Cu toate acestea, marea majoritate a profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale nu primesc nicio pregătire pentru a depista cu acurateţe această afecţiune prevalentă.

Cu toate acestea, mai multe probleme de sănătate sunt notabile - unele destul de surprinzătoare. Atunci când vă treziţi noaptea pentru a merge la baie, se dovedeşte adesea că o cauză specifică a fragmentării somnului declanşează rinichii să producă urină în exces. Sau atunci când funcţia renală scade fără o cauză evidentă, ar putea fi vorba de o calitate slabă a somnului.

Atunci când sistemul imunitar slăbeşte şi vă confruntaţi cu o susceptibilitate mai mare la infecţii respiratorii, probabil că este implicată calitatea slabă a somnului. Atunci când vă tăiaţi sau vă răniţi în alt mod, iar procesul de vindecare pare prea îndelungat, trebuie să evaluaţi cât de bine dormiţi.

Aveţi nevoie de mai multe motive în plus? Există mai multe conexiuni între calitatea slabă a somnului şi sindromul de durere - atât durere fizică, cât şi emoţională. Aproape toţi pacienţii cu fibromialgie suferă de o fragmentare a somnului cauzată de probleme de respiraţie legate de somn. Calitatea slabă a somnului interferează cu managementul general al durerii şi probabil induce o mai mare utilizare a analgezicelor.

Calitatea slabă a somnului este legată de probleme majore cu insomnia şi coşmarurile, influenţând negativ persoanele afectate să consume alcool în exces sau să abuzeze de droguri pentru a remedia aceste afecţiuni. În cele din urmă, în mod catastrofal, calitatea slabă a somnului poate fi un factor în supradoze accidentale sau tentative de suicid - uneori cu rezultate fatale.

Din motive care nu sunt uşor de explicat, doar o minoritate a oamenilor este binecuvântată cu norocul extraordinar de mare de a avea un somn cu adevărat normal. În ceea ce ne priveşte pe noi, ceilalţi, am putea beneficia enorm de tratamente specifice, personalizate, care să inverseze calitatea proastă a somnului nostru şi să îl transforme într-un somn cât mai sănătos posibil, care să ne salveze viaţa.

Citiţi şi: Somnul care salvează vieţi: Partea I / Rolul esenţial al somnului în sănătatea mintală şi de ce greşeşte medicul dumneavoastră