Tinerii europeni îşi pierd încrederea în democraţie, potrivit unui sondaj
Doar jumătate dintre tinerii din Franţa şi Spania consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernare, iar sprijinul este şi mai redus în rândul tinerilor polonezi, potrivit unui studiu citat de Guardian.
Majoritatea generaţiei Z din Europa – 57 % – preferă democraţia faţă de orice altă formă de guvernare. Cu toate acestea, procentele de sprijin variază semnificativ, ajungând la doar 48% în Polonia şi la aproximativ 51-52% în Spania şi Franţa, Germania înregistrând cel mai ridicat procent, de 71%.
Mai mult de unul din cinci – 21% – ar prefera un regim autoritar în anumite circumstanţe nespecificate. Procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în Italia, cu 24%, iar cel mai scăzut în Germania, cu 15%. În Franţa, Spania şi Polonia, procentul a fost de 23%.
Aproape unul din zece dintre respondenţi au declarat că nu le pasă dacă guvernul lor este democratic sau nu, în timp ce 14% nu ştiau sau nu au răspuns.
Studiul a fost realizat în aprilie şi mai. Peste 6.700 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania, Italia, Grecia şi Polonia au răspuns la cel de-al nouălea sondaj anual realizat de institutul YouGov pentru Fundaţia Tui, care finanţează proiecte dedicate tinerilor din Europa.
48% se tem că sistemul democratic din propria ţara este în pericol, inclusiv 61% în Germania, unde economia – cea mai mare din Europa – este în declin şi extrema dreaptă a înregistrat progrese semnificative, alimentată în parte de sprijinul crescut din partea tinerilor.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ascensiunea Chinei şi invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia au mutat puterea departe de Europa în percepţia respondenţilor, doar 42% considerând UE printre primii trei actori globali.
În ciuda – sau poate tocmai din cauza – Brexitului, procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în rândul britanicilor, cu 50%. Dintre persoanele chestionate în Regatul Unit, 73% doreau revenirea în UE, în timp ce aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doreau legături mai strânse între UE şi Regatul Unit.
Statele Unite erau considerate de 83% dintre respondenţi ca făcând parte din trio-ul de putere, urmate de China, cu 75%, şi Rusia, cu 57%.
Polarizarea crescândă îi împinge pe tinerii europeni, alături de generaţiile mai în vârstă, către marginile ideologice, dar în acest proces a apărut o diviziune notabilă între sexe.
Aproape unul din cinci – 19% – s-a descris ca fiind de dreapta, faţă de 14% în 2021, în timp ce 33% s-au declarat centrişti, 32% de stânga şi 16% fără nicio apartenenţă politică.
Femeile din Germania, Franţa şi Italia s-au identificat ca fiind progresiste în proporţie mai mare decât acum patru ani, în timp ce tinerii din Polonia şi Grecia au devenit mai conservatori în aceeaşi perioadă.
Sprijinul pentru restricţii mai severe în materie de migraţie a crescut în general din 2021, de la 26% la 38%.
Majoritatea tinerilor europeni şi-au exprimat speranţa în potenţialul UE, iar doi din trei au susţinut în mod copleşitor rămânerea ţării lor în blocul comunitar, dacă acesta ar mai exista. Cu toate acestea, 39% au descris UE ca fiind o uniune care nu este deosebit de democratică, iar doar 6% au declarat că propriile guverne naţionale funcţionează bine, fără a fi nevoie de schimbări semnificative.
Peste jumătate – 53% – consideră că UE se concentrează prea mult pe detalii şi chestiuni minore. Aceştia ar dori ca blocul să abordeze costul ridicat al vieţii, să consolideze apărarea împotriva ameninţărilor externe şi să creeze condiţii mai bune pentru companii, în vederea îmbunătăţirii economiei.
Grecii consideră că este absolut necesară o reformă fundamentală a sistemului lor politic şi sunt cei mai sceptici faţă de UE.
În ciuda sprijinului mai puternic pentru protecţia climei în rândul tinerilor europeni, doar unul din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate faţă de creşterea economică. Procentul a scăzut de la 44% în 2021.
