Învingând dependenţa de tehnologie: Cum să recâştigi controlul şi să rămâi sănătos într-o lume virtuală
alte articole
Telefoanele inteligente oferă o sursă nesfârşită de conexiuni, informaţii şi divertisment, dar un număr tot mai mare de dovezi arată o latură mai întunecată a obiceiurilor noastre legate de dispozitive: dependenţa.
În noua sa carte, "Puterea de a fi deconectat: Calea conştientă de a rămâne sănătos într-o lume virtuală", psihoterapeutul şi consilierul interconfesional Nancy Colier prezintă un tipar al dependenţei de dispozitive în urma cercetărilor şi a observării comportamentului clienţilor, familiei şi prietenilor săi.
"Încotro ne îndreptăm - unde ajungem cu fiecare dependenţă - înseamnă că devine din ce în ce mai greu să obţinem bucurie din momentul prezent", a spus Colier. "Suntem în această stare cronică de a dori să ajungem la esenţa noastră".
Dependenţa este un cuvânt mult folosit în zilele noastre, dar când vine vorba de utilizarea smartphone-urilor, studiile indică un comportament foarte asemănător cu abuzul de droguri cu efect psihoactiv.
Acum că toţi purtăm cu noi un dispozitiv care ne distrage atenţia, nu trebuie să fim niciodată singuri cu gândurile noastre.
În cadrul proiectului "Lumea deconectată" (The World Unplugged) de la Universitatea din Maryland, cercetătorii au descoperit că o majoritate clară a studenţilor din 10 ţări participante au experimentat suferinţă atunci când au încercat să stea fără telefon timp de 24 de ore. Studenţii au declarat că s-au speriat când au realizat cât de puternică era dependenţa lor.
Un studiu realizat în 2011 pe milenialii cu vârste cuprinse între 16 şi 22 de ani a constatat că mai mult de jumătate dintre aceşti aşa-numiţi "nativi digitali" ar prefera să renunţe la simţul olfactiv decât la smartphone-ul lor.
În 2013, cercetătorii de la Cohen Children's Medical Center din New York au estimat că peste 3.000 de decese şi 300.000 de răniri în rândul adolescenţilor, pe an, sunt cauzate de trimiterea de mesaje text la volan, ceea ce face ca aceasta să fie principala cauză de deces în rândul şoferilor adolescenţi la nivel naţional, în SUA.
Poate pentru că nu este ceva ce înghiţim sau fumăm, sau pentru că atât de mulţi oameni împărtăşesc obiceiul de a folosi dispozitive grele, rămânem orbi la această dependenţă chiar şi atunci când o vedem în mod evident în faţa noastră. Unul dintre clienţii lui Colier, un producător de ştiri de televiziune în vârstă de 20 de ani, aduce întotdeauna două smartphone-uri la şedinţele sale de terapie. Acestea se odihnesc pe fiecare braţ al scaunului său şi se uită la ele cel puţin o dată pe minut, păstrând o legătură permanentă cu cei de la birou în timp ce este plecat.
Este un exemplu extrem, dar oricine are un smartphone cunoaşte impulsul. Dacă nu suntem în căutarea obsesivă a următorului mesaj sau e-mail, parcurgem aplicaţiile noastre de recreere ca şi când am avea un tic nervos. Un studiu a constatat că utilizatorul mediu de smartphone face clic, atinge sau glisează pe ecran de peste 2.600 de ori pe zi iar utilizatorii intensivi, de 5.500 de ori pe zi.
Disperaţi după distracţie
Numeroşi factori contribuie la dependenţa de tehnologie. De exemplu, studiile sugerează că validarea pe care o obţinem din social media acţionează ca un declanşator de dopamină şi oxitocină, la fel ca şi drogurile.
Dar dependenţa noastră de dispozitive este mai mult decât un simplu răspuns chimic - relaţiile noastre, stima de sine şi sentimentul de a avea un sens, toate au de suferit ca urmare a acestui fapt, spune Colier.
"Se alimentează această frică primară de a ne opri şi de a fi cu noi înşine", a spus ea.
Oamenii au căutat întotdeauna distragerea atenţiei, dar înainte de telefoanele mobile existau mult mai puţine oportunităţi pentru aceasta. Acum, că toţi purtăm cu noi un dispozitiv de distragere a atenţiei, nu trebuie să fim niciodată singuri cu gândurile noastre.
În acest fel, utilizarea obsesivă a mijloacelor media este opusul atenţiei sau meditaţiei, care s-au dovedit a ne ascuţi atenţia şi concentrarea. Un studiu realizat în 2015 de Microsoft arată că obiceiul nostru tot mai mare de a face mai multe activităţi simultan între mai multe aplicaţii face "dificilă filtrarea stimulilor irelevanţi". Cercetătorii au constatat, de asemenea, că din anul 2000 (chiar înainte ca tehnologia mobilă să ia avânt), durata medie de atenţie a scăzut de la 12 secunde la opt secunde.
"Am devenit atât de hipermaniaci în a găsi răspunsul în afara noastră, încât nu ne uităm acolo unde se află adevăratele răspunsuri: în interiorul nostru", a spus Colier.
Pentru persoanele care se bazează prea mult pe tehnologie pentru a se simţi în largul lor, acest obicei poate fi dăunător. Studiile arată că acei copii care petrec cel mai mult timp pe reţelele de socializare sunt mai predispuşi să sufere de stimă de sine scăzută, probleme de sănătate mintală şi abilităţi sociale slabe.
Spre deosebire de prieteniile reale, faţă în faţă, prieteniile digitale pe care le cultivă acum copiii sunt trecătoare, spune Colier.
"Există o credinţă falsă că, cu cât primesc mai multe "like-uri", cu atât mă vor plăcea mai mult, dar durează doar şase sau şapte secunde", a spus ea. "Pierdem contactul cu ceea ce hrăneşte de fapt o fiinţă umană. Luăm valorile popularităţii şi confortului şi le aplicăm la problemele mai mari ale vieţii."
Oamenii sunt atraşi în mod natural de confortul şi evadarea rapidă pe care le oferă tehnologia mobilă, dar petrecerea întregului timp într-o lume a satisfacţiei instantanee ne costă ceva mai valoros.
"Dacă vrei un iubit, faci swipe la dreapta. Dacă vrei să simţi că ai un scop, îţi împachetezi fotografia de pe Facebook într-un stindard al momentului. Tot ceea ce îţi doreşti este aici şi totul este foarte uşor", a spus Colier. "Problema este că adevărata stimă de sine se construieşte din timp şi efort. Lucrurile care sunt dificile - pentru care muncim cu adevărat în timp - sunt cele care creează adevărata stimă de sine."
Un utilizator conştient
Potrivit unui raport Nielsen din 2016, un american obişnuit petrece peste 10 ore pe zi cu un anumit tip de media, inclusiv radio, televiziune, calculatoare şi smartphone-uri.
Dispozitivele ne acaparează viaţa de zi cu zi şi în cazul unora dintre noi se strecoară chiar şi în somn - 90% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani dorm cu smartphone-urile lor, la fel ca 70% dintre cei cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, potrivit unui sondaj din 2010.
„Pierdem contactul cu ceea ce hrăneşte de fapt o fiinţă umană. Luăm valorile popularităţii şi confortului şi le aplicăm la problemele mai mari ale vieţii”- Nancy Colier, psihoterapeut şi autor
Intoleranţa la plictiseală şi teama de a pierde ceva sunt impulsurile identificabile care ne ţin legaţi de dispozitivele noastre, dar pe lângă acestea, se adaugă designul manipulator din cadrul tehnologiei în sine.
Potrivit lui Tristan Harris, un designer de software din Silicon Valley devenit campion al eticii digitale, dispozitivele şi aplicaţiile noastre sunt atent concepute pentru a ne menţine ataşaţi de ecran.
Această practică este cunoscută sub numele de design comportamental şi este esenţială pentru o industrie în care atât de multe aplicaţii concurează pentru a ne capta atenţia. Multe gânduri se reflectă în decizii subtile de design pentru a se asigura că vom continua să derulăm şi să dăm clic.
Grupul de susţinere al lui Harris, Time Well Spent, face apel la designerii de produse să creeze software care să nu exploateze vulnerabilităţile noastre psihologice. Harris crede că produsele pot fi proiectate astfel încât să ne fie mai uşor să ne îndepărtăm de ecran şi să ne concentrăm asupra a ceea ce contează cu adevărat.
Dar până când Silicon Valley nu va vedea valoarea de a-şi proiecta produsele cu integritate morală, responsabilitatea de a ne ţine la distanţă dependenţa de dispozitive ne revine nouă.
În loc de a renunţa la tehnologie, Colier ne recomandă să fim atenţi.
"Există nişte instrumente incredibile şi nişte daruri minunate în tehnologie. Dacă vrem să recâştigăm controlul, trebuie să decidem cum folosim tehnologia, în loc să fim sclavii ei", a spus ea.
Abordarea lui Colier începe cu procesul de conştientizare. Atunci când simţiţi acea dorinţă obişnuită de a verifica mesajele, de a juca un joc sau de a căuta detalii despre ultimul scandal al unei celebrităţi, întrebaţi-vă mai întâi de la ce vă distrageţi atenţia.
"O întoarcem astfel încât gândul impulsiv să devină o oportunitate de a verifica ce se întâmplă, mai degrabă decât o oportunitate de a anestezia", a spus Colier.
Odată ce reuşiţi să profitaţi de moment (în loc de telefon), întrebaţi-vă ce vă doriţi cu adevărat. Apoi, încercaţi câteva comportamente noi. Dormiţi mai bine dacă opriţi dispozitivele cu o oră înainte de culcare? Sunteţi mai calm dacă faceţi o plimbare de 10 minute, fără tehnologie, în fiecare zi? Există mai multă intimitate în relaţiile dvs. atunci când închideţi telefonul în timpul cinei?
În acest fel, fiecare moment pe care îl sacrificaţi anterior dispozitivului devine acum o oportunitate de a vă îmbunătăţi calitatea vieţii.
Gestionarea timpului petrecut de copii în faţa ecranului
Pentru cei care îşi amintesc de viaţa de dinaintea telefoanelor mobile, avem cel puţin o bază familiară la care ne putem întoarce. Cu toate acestea, pentru generaţiile mai tinere, viaţa cu un ecran este tot ceea ce au cunoscut vreodată. Şi din moment ce tehnologia mobilă este o trăsătură atât de înrădăcinată în cultura tinerilor, obiceiul dispozitivelor este şi mai greu de abandonat.
"A fost atât de mult stres pentru a o face pe fiica mea adolescentă să renunţe la el, iar toate certurile din familie erau în jurul tehnologiei", a spus Colier. "Am văzut pe viu cum este să trăieşti cu un dependent. Am văzut schimbările de personalitate, schimbările de dispoziţie şi disperarea."
Experţii recomandă ca înainte ca obiceiurile proaste legate de tehnologie să se instaleze, părinţii să impună limite în ceea ce priveşte utilizarea ecranelor de către copiii lor - chiar de la naştere. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, copiii cu vârsta mai mică de 2 ani ar trebui să evite tot timpul petrecut în faţa ecranului, cu excepţia chat-ului video cu membrii îndepărtaţi ai familiei, de exemplu. Copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani nu ar trebui să beneficieze de mai mult de o oră pe zi, iar acest timp trebuie să fie dedicat unor programe educaţionale de înaltă calitate.
Potrivit Dr. Jean Moorjani, medic pediatru la Arnold Palmer Hospital for Children, nu există o doză unică pentru timpul petrecut în faţa ecranului pentru copiii de vârstă şcolară. Mai degrabă este vorba despre calitatea media pe care părinţii o permit.
"Este foarte diferit dacă copilul se uită la un film sau joacă un joc video faţă de a crea ceva, cum ar fi codarea sau un proiect", a spus Moorjani. "Ceea ce ne dorim cu adevărat este ca părinţii să se implice şi să ajute la ghidarea copiilor lor pentru a deveni buni administratori digitali în ceea ce priveşte ceea ce fac online."
În trecut, părinţii trebuiau doar să îşi înveţe copiii cum să fie inteligenţi în lumea reală, dar acum părinţii trebuie să aplice aceste lecţii şi în lumea virtuală. Din acest motiv, Moorjani nu este împotriva utilizării reţelelor de socializare de către adolescenţi, dar spune că este esenţial ca aceştia să înţeleagă că ceea ce împărtăşesc poate rămâne acolo pentru totdeauna.
"Ceea ce crezi că poate fi privat, poate că nu rămâne întotdeauna privat", a spus ea. "Este greu pentru adolescenţi să înţeleagă că consecinţele acestor lucruri pot fi grave."
Un alt aspect de luat în considerare este să ne asigurăm că dispozitivele nu le răpesc o viaţă sănătoasă în lumea reală.
"Privind la un ecran, se pierde acel contact faţă în faţă. Pentru copii şi adolescenţi este atât de important ca ei să petreacă timp cu familiile lor, pentru acea interacţiune", a spus Moorjani.
Progresele tehnologice au promis să ne facă viaţa mai uşoară şi mai conectată, dar pentru mulţi dintre noi, faptul de a fi în faţa unui ecran toată ziua şi de a fi la telefon prin intermediul dispozitivelor noastre 24 de ore din 24, 7 zile din 7, a devenit mai mult un blestem decât o binecuvântare, drept urmare există o mişcare tot mai mare de simplificare a vieţii şi de eliminare a distracţiilor digitale.
Pe de altă parte, mulţi utilizatori sunt dornici de un viitor care să fie şi mai captivant din punct de vedere tehnologic. Anul trecut, Mark Zuckerberg, directorul executiv al Facebook, a anunţat că echipa sa lucrează la crearea unor noi experienţe de socializare pe care utilizatorii le pot accesa prin intermediul unei căşti de realitate virtuală.
Colier spune că indiferent cât de avansată devine tehnologia, fiecare moment ne permite în continuare să alegem ce fel de viaţă ne dorim.
"Am speranţa că spiritul uman va învinge şi că vom recâştiga controlul asupra modului în care dorim să folosim acest lucru, pentru că nu poţi hrăni inima umană cu gigabiţi", a spus ea. "Trebuie să revenim la obiceiul de a ne transforma pe noi înşine într-un motiv de valoare şi de interes."
