Cum se foloseşte Rusia de criza refugiaţilor ca să destabilizeze Germania

Nemulţumită de faptul că Angela Merkel a ţinut Europa unită în privinţa sancţiunilor economice impuse Rusiei de Occident, după anexarea Crimeei şi destabilizarea estului Ucrainei, Moscova foloseşte orice prilej de a crea probleme interne Germaniei şi pentru a submina unitatea Europei.

Am explicat într-un articol mai vechi în ce situaţie dificilă se găseşte cancelarul german, confruntată cu critici externe, interne şi cu escaladarea crizei refugiaţilor în Germania. După episodul agresiunilor sexuale din Köln, politica porţilor deschise promovată de Merkel este şi mai greu de apărat.

În acest context, televiziunile ruseşti, care urmăresc intens şi relatează pe larg despre criticile ce i se aduc cancelarului german în legătură cu modul în care gestionează criza refugiaţilor, au turnat gaz pe foc relatând despre cazul unei fete, Lisa, de etnie rusă, care ar fi fost răpită şi violată în Berlin de căutători de azil „care arătau a fi din Orientul Mijlociu sau Africa”. Potrivit Spiegel, Televiziunea rusă de stat a folosit imagini şi filmuleţe de pe Youtube care nu aveau nicio legătură cu acest caz, pentru a-l ilustra.

Chiar dacă poliţia germană a negat că există indicii privind un viol sau o răpire, etnici ruşi au ieşit în stradă în diferite oraşe germane, iar peste 700 s-au adunat în faţa cancelariei pentru a protesta. Ei au acuzat poliţia că încearcă să ascundă faptele din cauza corectitudinii politice care dictează în criza refugiaţilor, preluând practic argumentele aduse împotriva poliţiei din Koln după agresiunile sexuale din noaptea de Revelion.

Rusia face din nou jocul divide et impera la care se pricepe atât de bine. Tentativele poliţiei din Koln de a muşamaliza agresiunile sexuale, ascunzându-le sub preşul corectitudinii politice, sunt fapte reale din păcate, dar ele sunt instrumentalizate acum cu scop manipulatoriu în alt caz fabricat.

Criza diplomatică

După prezentarea ştirii la televiziunile ruseşti, a intervenit ministrul de Externe rus Serghei Lavrov care a cerut o explicaţie completă autorităţilor germane, afirmând că este clar faptul că adolescenta „nu a dispărut în mod voluntar timp de 30 de ore. Sper ca problemele pe care le are Germania cu migraţia să nu ducă la încercarea de a cosmetiza realitatea corect politic, din anumite motive de politică internă”.

Rezultatul a fost declanşarea unei crize diplomatice. Purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert, a replicat că „este de nepermis să foloseşti politic un asemenea caz”. Chiar şi ministrul de Externe, Frank Walter Steinmeier, arhitectul parteneriatului de modernizare eşuat cu Rusia, a avut o reacţie dură, arătând că „acest caz nu trebuie folosit pentru propagandă politică şi pentru a inflama şi a influenţa ceea ce este deja o dezbatere dificilă despre migraţie”.

Lavrov însă a continuat alimentarea conflictului, afirmând că reacţia lui Steinmeier este o recunoaştere a vinei. Mai mult, el a cerut instituţiilor germane să informeze Moscova despre evoluţia anchetei, pe motiv că fata de 13 ani este cetăţean rus şi „trebuie să fim informaţi despre tot ce se întâmplă cu cetăţenii ruşi”.

Rusia face din nou jocul divide et impera la care se pricepe atât de bine. Tentativele poliţiei din Koln de a muşamaliza agresiunile sexuale, ascunzându-le sub preşul corectitudinii politice sunt fapte reale din păcate, dar ele sunt instrumentalizate acum cu scop manipulatoriu în alt caz.

Din nou Kremlinul aplică doctrina Karaganov privind minorităţile ruse din afara graniţelor. Celălalt ideolog al lui Putin a susţinut în urmă cu 20 de ani că vorbitorii de rusă din noile ţări independente precum Ucraina, Belarus şi statele baltice vor deveni principalii garanţi ai păstrării acestor state în sfera de influenţă a Moscovei după prăbuşirea URSS. În cazul de faţă, la scară mult mai mică ce-i drept, deşi Germania nu intră în această categorie, vedem cum este folosită comunitatea de 1,2 milioane de etnici ruşi din Germania împotriva lui Merkel, pentru a-i discredita politica în criza refugiaţilor, dar şi pentru a-i întări pe cei care se opun. Etnicii ruşi au participat în număr mare şi la demonstraţiile PEGIDA, astfel încât sunt uşor de folosit dacă se pune în scenă o astfel de poveste cu ecou sentimental, chiar dacă ea se dovedeşte falsă până la urmă. În final, fata a recunoscut că a inventat povestea cu răpirea şi violul.

Autorităţile ruse afirmaseră însă că erau în contact cu familia ei. Scopul acestui episod este similar cu cel urmărit prin instrumentalizarea comunităţilor de etnici ruşi din ţările baltice – slăbirea autorităţilor şi subminarea lor din interior, cât şi influenţarea deciziilor şi politicilor acestora. Cu alte cuvinte, Rusia îşi revendică un drept de a se amesteca în afacerile oricăror state care au etnici ruşi pe teritoriul lor, ceea ce este foarte periculos.

Nu întâmplător Lavrov vorbea despre „fata noastră”. Comunitatea de etnici ruşi este bine integrată în Germania, dar aceasta urmăreşte televiziunile ruseşti şi este expusă la propaganda acestora. Rusia se foloseşte de neîncrederea lor în statul de drept german, cât şi de deficienţa de comunicare a instituţiilor germane, precum poliţia, pentru a-i întoarce împotriva cancelarului Merkel şi a autorităţilor în general.

Pe de altă parte, propaganda rusească are ca obiectiv nu doar şubrezirea poziţiei Angelei Merkel, cel mai puternic lider european, ci şi a poziţiilor comune ale UE. Pe lângă arma minorităţilor, Rusia foloseşte în acest sens şi partidele extremiste şi eurosceptice din Europa pe care le finanţează, precum Frontul Naţional.

Lavrov a ţinut să dea o palmă Berlinului, arătând că Rusia nu se amestecă în afacerile interne ale Germaniei, ci „prietenii noştri germani sunt cei care comentează regulat aspecte ale vieţii interne din Rusia, precum drepturile omului”. În realitate, presiunea suplimentară pusă de Kremlin pe Merkel prin acest caz instrumentat este o ingerinţă care are ca scop tocmai să slăbească şi mai mult partidul lui Merkel şi să alimenteze climatul anti-refugiaţi de care profită din plin partidul eurosceptic şi extremist Alternativa pentru Germania.

Acest partid a ajuns să fie creditat în sondaje cu 12%, rupând electorat de la CDU pe fondul temerilor legate de criza refugiaţilor. Nu trebuie să uităm că liderul său, Frauke Petry, promitea în momentul alegerii ei în fruntea AfD că va milita pentru legături mai apropiate ale Berlinului cu Rusia, ştire preluată cu mare bucurie de Sputnik. Coincidenţă, nu?