Compania israeliană NSO Group încearcă să evite responsabilitatea pentru actele de spionaj cerând statutul de agent străin în SUA

Dezvoltatorul israelian de programe de spionaj electronic NSO Group a cerut Curţii Supreme a SUA să-l recunoască drept agent guvernamental străin, o mişcare ce i-ar oferi imunitate în temeiul legilor SUA, care restricţionează procesele împotriva ţărilor străine.

Produsul software de vârf al NSO, Pegasus, le permite operatorilor să spioneze în mod clandestin telefonul mobil al unei ţinte, să acceseze contactele şi mesajele, precum şi camera încorporată, microfonul şi istoricul locaţiilor. NSO susţine că serveşte doar agenţiilor guvernamentale de aplicare a legii şi că toate vânzările pachetului software sunt aprobate de Ministerul israelian al Apărării.

Cu toate acestea, compania a refuzat să-şi identifice clienţii.

Facebook, care deţine Whatsapp, companie redenumită Meta Platforms Inc., a intentat o acţiune împotriva NSO în 2019, susţinând că firma a vizat aproximativ 1.400 de utilizatori ai serviciului său de mesagerie criptată folosind programe spion sofisticate.

Meta vrea să împiedice NSO să acceseze platformele şi serverele Facebook şi solicită daune nespecificate.
Whatsapp a acuzat NSO de fapte greşite într-o declaraţie.

„Programele spion ale NSO încalcă drepturile cetăţenilor, jurnaliştilor şi activiştilor, drepturile omului din întreaga lume, iar atacurile lor trebuie oprite”, a afirmat Whatsapp.

"Două instanţe americane au respins deja 'cererea născocită' a grupului NSO de imunitate şi credem că nu există niciun motiv pentru care Curtea Supremă va admite ultima lor încercare de a evita responsabilitatea”.

Apple a dat în judecată NSO în 2021, susţinând că trebuie să facă acest lucru pentru a împiedica firma israeliană să-i spargă telefoanele, numindu-i pe angajaţii companiei „mercenari amorali ai secolului 21”.

Criticii susţin că unii clienţi NSO, inclusiv Arabia Saudită şi Iordania, au folosit produsele companiei pentru a spiona adversarii şi a reprima disidenţa. Departamentul de Comerţ al SUA a trecut NSO pe lista neagră, spunând că produsele sale au jucat un rol în „represiunea transnaţională”.

Dar NSO, care este strâns legat de guvernul israelian, spune că nu poate controla ce fac utilizatorii cu produsele sale şi că nu a făcut nimic rău.

„Produsele NSO sunt folosite exclusiv de agenţiile guvernamentale de informaţii şi de aplicare a legii pentru a lupta împotriva criminalităţii şi terorii”, se arată pe site-ul companiei. Firma se mai laudă că produsele sale au fost folosite pentru a preveni atentatele cu maşini cu bombă, pentru a sparge reţelele de pedofilie şi pentru a ajuta la localizarea supravieţuitorilor prinşi sub clădirile prăbuşite, continuă site-ul.

Acordarea imunităţii suverane grupului NSO ar îngreuna procesul intentat de Whatsapp şi ar putea proteja NSO de eventuale cereri care i-ar putea identifica clienţii şi secretele comerciale.

Petiţia în cauză NSO Group Technologies Ltd. versus Whatsapp Inc., dosarul instanţei 21-1338, a fost trimisă la 8 aprilie de Curtea Supremă. Compania face apel la o hotărâre negativă a Curţii de Apel din SUA pentru al 9-lea circuit.

La 8 noiembrie 2021, al 9-lea Circuit a votat 3-0 să respingă moţiunea NSO de a închide cazul.

Judecătoarea de circuit Danielle Forrest, care a fost numită de preşedintele de atunci Donald Trump, a scris: „Întrebarea prezentată este dacă imunitatea suverană străină protejează companiile private. Legea care guvernează această întrebare are rădăcini care se întind până la primele episoade ale istoriei noastre ca naţiune şi duce la un răspuns simplu: nu. Într-adevăr, titlul doctrinei juridice în sine – imunitatea suverană străină – sugerează răspunsul.”

Dar în petiţia sa, NSO afirma că multe guverne naţionale, inclusiv Statele Unite, se bazează pe contractori privaţi pentru a desfăşura sau a sprijini activităţile guvernamentale de bază.

„Dacă astfel de contractori nu pot căuta niciodată imunitate, aşa cum a susţinut al nouălea circuit, atunci Statele Unite şi alte ţări ar putea găsi, în curând, că operaţiunile lor militare şi de informaţii devin perturbate de procese împotriva agenţilor lor”, continuă petiţia.

Whatsapp şi Meta pot depune până pe 9 mai răspuns la Curtea Supremă.