Colonel britanic: Putin este îngrozit de contraofensiva Ucrainei [The Telegraph]

Vladimir Putin
Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin este panicat de aşteptata contraofensivă ucraineană, care ar putea fi deja în faza preliminară de "configurare a câmpului de luptă", afirmă o analiză semnată de colonelul Richard Kemp, fost ofiţer al armatei britanice.

Potrivit articolului publicat în The Telegraph, Vladimir Putin nu ştie când va fi lansată ofensiva ucraineană, unde va lovi sau dacă va reuşi. Ceea ce ştie este că, dacă va avea un succes semnificativ, zilele sale ar putea fi numărate, cu fisuri care se deschid deja în interiorul Kremlinului şi între cei mai importanţi acoliţi ai săi.

Trupele slăbite ale armatei ruse au pregătit poziţii defensive puternice de-a lungul întregii linii de front pentru a respinge un atac sau o serie de atacuri şi au planificat propriile operaţiuni. Dar, în afară de echilibrul forţelor, de o importanţă critică pentru succesul sau eşecul Ucrainei este moralul.

Putin ştie că moralul este fragil în rândul propriilor sale trupe. Mulţi dintre soldaţii ruşi nu ştiu de ce trebuie ei să lupte într-un război pe care nici măcar nu reuşesc să îl înţeleagă. Liderul de la Kremlin ştie că trebuie să afecteze moralul soldaţilor ucraineni de pe linia de luptă şi al civililor de pe frontul intern. De aceea, a intensificat recent atacurile aeriene asupra oraşelor şi localităţilor. Acestea sunt menite să ucidă civili, să distrugă infrastructura, să perturbe economia şi să facă viaţa un calvar - atât pentru cei din oraşe, cât şi pentru rudele lor de pe front.

Sâmbătă seara, Rusia a lansat cel mai mare val de atacuri explozive cu drone de la începutul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei. Dintre cele 54 de drone Shahed furnizate de Iran, 52 au fost doborâte, 40 au fost îndreptate spre Kiev, cel mai intens baraj care a vizat oraşul până acum, provocând moartea unei persoane.

A doua zi, Kievul, care sărbătorea aniversarea fondării sale oficiale acum 1.541 de ani, a revenit repede la normal. Fără panică în masă, fără perturbări grave ale vieţii. Încercările lui Putin de a intimida poporul ucrainean şi pe liderii săi pur şi simplu nu funcţionează. El a încercat prima dată în februarie anul trecut, se aştepta să cadă Kievul în câteva zile, pur şi simplu cu tiruri de rachete şi forţe ruse care se îndreptau spre capitală. La fel ca Londra în timpul Blitzului şi, mai târziu, sub ploaia de rachete V1 şi V2 a lui Hitler, aceste crime de război ale Rusiei au un efect opus celui scontat, servind doar la întărirea voinţei de rezistenţă a poporului.

Soldaţii ucraineni de pe front ştiu totul despre atrocităţile comise de armata rusă împotriva civililor în zonele pe care le-au ocupat, precum şi despre răpirea pe scară largă a mii de copii. Determinarea de a-i ţine pe ruşi departe de uşile lor şi de a-i împinge înapoi în spatele propriei frontiere îi face pe aceşti soldaţi să lupte şi mai dur. Una dintre cele mai frecvente solicitări de la comandanţi şi soldaţi ucraineni este aceea de a nu fi exercitate presiuni asupra guvernului lor pentru a face o înţelegere cu Rusia. Şi nici o rampă de ieşire în stil Macron pentru Putin.

Nici preşedintele rus nu doreşte discuţii de pace, dar din motive foarte diferite. Cum ar putea fi de acord să oprească un război care a avut atât de puţine rezultate cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi bani pentru propriul popor? Dar el vrea să menţină speranţa falsă a unei încetări a focului. Aceasta face parte dintr-o strategie poliţist bun/poliţist rău care tocmai a fost articulată stângaci de Andrei Kelin, ambasadorul rus la Londra, care a ameninţat cu escaladarea într-o "nouă dimensiune de care nu avem nevoie şi pe care nu o dorim", adăugând: "Putem face pace mâine".

Aceste remarci urmează cuvintelor duplicitare caracteristice lui Putin de acum câteva zile adresate preşedintelui brazilian: "Deschiderea părţii ruse pentru dialogul pe cale politică şi diplomatică, care este încă blocat de Kiev şi de sponsorii săi occidentali".

Este posibil ca şi oficialii chinezi să fi fost puşi la treabă, existând rapoarte conform cărora Li Hui, reprezentantul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, a îndemnat diplomaţii europeni să pună capăt conflictului înainte ca acesta să se agraveze şi mai mult.

Pe lângă promisiunile recente de avioane moderne pe termen lung, Putin este agitat de fluxul continuu de muniţii în Ucraina, în timp ce pregăteşte contraofensiva. Acesta este un alt motiv pentru frecvenţa crescută a atacurilor cu drone împotriva oraşelor ucrainene - pentru a epuiza apărarea aeriană şi a epuiza stocurile de muniţie limitate care vor fi atât de critice în operaţiunile ofensive majore.

În ciuda ofensivei diplomatice a Rusiei, liderii occidentali, acum obişnuiţi deja cu ameninţările standard ale lui Putin, par să reziste puternic, cel puţin pentru moment. Dar, pe lângă furnizarea de sprijin militar şi economic şi rezistenţa la discuţiile false despre negocieri de pace, ei trebuie să fie mai fermi în a ajuta Ucraina să contracareze întregul efort de război al lui Putin. O modalitate de a face acest lucru este de a ataca dur Iranul, care a jucat un rol important în agresiunea lui Putin, furnizând drone, desfăşurând trupe, promiţând rachete balistice şi ajutând Moscova să se sustragă sancţiunilor.

În încheierea analizei sale, colonelul Richard Kemp conchide spunând că acum ar trebui să se folosească resurse mai mari pentru a intercepta transporturile de drone, precum şi sancţiuni economice mai dure împotriva Teheranului şi înfiinţarea unui tribunal care să se ocupe de complicitatea la crimele de război ale Rusiei.