China trasează patru "linii roşii" pentru administraţia Biden

Ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, a cerut Statelor Unite să îndeplinească patru cerinţe ale regimului comunist, în cadrul Forumului Lanting, o conferinţă video organizată de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei pe 22 februarie.

Solicitările includ: încetarea sprijinului pentru Taiwan, Hong Kong, Xinjiang şi Tibet; reluarea dialogului SUA-China; ridicarea tarifelor la produsele chineze şi a sancţiunilor pentru întreprinderile chineze; eliminarea tuturor restricţiilor impuse agenţiilor de ştiri ale Chinei şi "entităţilor culturale", cum ar fi Institutele Confucius.

După ce Joe Biden a anunţat că a câştigat alegerile prezidenţiale, liderul chinez Xi Jinping şi diplomaţi chinezi seniori au cerut Statelor Unite să îşi schimbe politica faţă de China şi au criticat Statele Unite pentru faptul că sunt "unilaterale" şi că manifestă prejudecăţi împotriva Chinei.

„A spune că suntem unilaterali este complet neadevărat”, este de părere Miles Yu, fost consilier politic pentru China al fostului secretar de stat Mike Pompeo, într-un interviu cu programul „American Thought Leaders” de la The Epoch Times. „Provocarea Chinei a fost provocare globală, prima noastră provocare globală ... Am [depus eforturi] pentru a forma acea coaliţie multilaterală ... pentru a crea o alianţă multilaterală care să facă faţă provocării Chinei.”

Cele patru „linii roşii” ale Partidului Comunist Chinez

Wang a susţinut la conferinţa Lanting că regimul totalitar comunist mono-partid este un sistem democratic şi că Statele Unite au înţeles greşit China în ultimii ani.

Wang a enumerat apoi patru sugestii pentru noul guvern american ca premise pentru „însănătoşirea relaţiilor sino-americane".

„Opriţi comportamentul greşit şi discursurile care acceptă sau chiar susţin separatiştii independenţi din Taiwan”, a anunţat Wang în prima cerere. „Opriţi amestecul în problemele interne chineze în Hong Kong, Xinjiang şi Tibet”.

Taiwan este o ţară cu un guvern ales, un sistem legislativ şi un sistem judiciar, cu valută şi armată proprii - printre multe altele. Dar Beijingul o consideră o provincie separatistă şi blochează în mod regulat eforturile Taiwanului de a se alătura comunităţii internaţionale.

Regimul chinez a fost condamnat la nivel internaţional pentru încălcarea promisiunii de a menţine politica „o ţară, două sisteme” în Hong Kong până în 2047, prin încercările de a submina Justiţia oraşului, adoptarea unei legi a extrădării - plan eşuat după proteste de stradă organizate jumătate de an - şi, mai apoi, prin impunerea unei legi de aşa-zisă "securitate naţională" la 30 iunie 2020.

În Xinjiang, regimul chinez continuă să reţină milioane de musulmani uiguri în lagărele de concentrare, iar în Tibet, regimul torturează oameni pentru credinţa lor şi le distruge moştenirea culturală.

A doua cerere a lui Wang este reluarea unui dialog între cele două puteri.

Al treilea este ridicarea tarifelor impuse produselor chinezeşti, ridicarea sancţiunilor asupra întreprinderilor şi institutelor chineze şi sprijinirea dezvoltării tehnologice a Chinei.

În ultimele decenii, regimul chinez a fost învinuit de furtul pe scară largă al tehnologiilor avansate din Statele Unite. Un număr mare de spioni chinezi au fost reţinuţi şi chiar condamnaţi în Statele Unite după ce au sustras studii, planuri şi documente clasificate din laboratoare, fabrici şi sectorul militar. Unele produse chineze, cum ar fi sistemele de telecomunicaţii produse de compania Huawei, s-au dovedit deficitare în privinţa securităţii, putând fi uşor folosite de hackerii chinezi pentru a ataca utilizatorii străini.

A patra cerere a lui Wang este eliminarea tuturor restricţiilor impuse organizaţiilor educaţionale, culturale, de ştiri şi de afaceri externe.

La prima vedere cerinţa este legitimă. Dar aceste entităţi sunt complet diferite de cele din lumea liberă. Cele chineze, patronate de regim, fac parte din sistemul de propagandă al Partidului sau sunt sub tutela Departamentului de lucru al Frontului Unit care îndeplineşte ordinele regimului.

Sub administraţia Trump, tuturor acestora li se impunea să se înregistreze ca agenţi străini conform Legii privind înregistrarea agenţilor străini din SUA.

Răspunsul Casei Albe

Secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, a răspuns discursului lui Wang în cadrul unei conferinţe de presă din 22 februarie: „credem că relaţia cu China este una de concurenţă puternică”.

Psaki a reiterat că administraţia Biden va coordona „cu partenerii şi aliaţii noştri din întreaga lume, europeni, alţi parteneri din regiune, de asemenea, cu democraţii şi republicanii din Congres” pentru a se ocupa de relaţia dintre SUA şi China.

Ea a spus că nu are actualizări legate de tarife.

Pe 7 februarie, Biden a declarat la CBS: „Va exista o concurenţă extremă [între SUA şi China]. Şi nu o voi face aşa cum ştie el [Xi Jinping] şi asta pentru că trimite şi semnale.”

În ceea ce priveşte problema persecuţiei uigurilor din Xinjiang, Biden a declarat că nu este vorba despre genocid, ci despre "diferenţe culturale", motivând, în continuare, crimele comise de regimul comunist spunând că au scopul de a ţine China unită.

Până în prezent, nu există informaţii clare despre politica lui Biden privind Taiwanul, Marea Chinei de Sud şi sancţiunile asupra întreprinderilor chineze.