Numeroşi membri marcanţi ai Facebook ajung să populeze Administraţia Biden

Un profesor de drept care a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al Facebook - organismul suprem care hotărăşte ce se cenzurează şi ce nu pe platforma socială - a demisionat pentru a accepta o funcţie în Departamentul de Justiţie al preşedintelui Joe Biden.

Pamela Karlan, de la Stanford, va ocupa funcţia de adjunct al procurorului general în Divizia Civilă a DOJ, după ce a petrecut mai puţin de un an în Consiliul de Supraveghere al Facebook, înfiinţat în 2019 pentru a revizui deciziile de cenzurare a conţinutului pe reţeaua socială.

Citiți și De ce nu vorbeşte nimeni de legăturile comuniste ale Kamalei Harris, în afară de Trump?

„Colaborarea cu colegii mei din Consiliul de Supraveghere, în vederea construirii unei abordări mai corecte şi mai eficiente a moderării conţinutului, a fost o onoare. Consiliul are un rol esenţial în responsabilizarea Facebook şi voi continua să urmăresc eforturile lor cu mare admiraţie”, a spus ea în comunicatul publicat de Consiliu.

Casa Albă nu a răspuns unei cereri de confirmare a numirii lui Karlan.

Citiți și Cum au suflat alegerile comuniştii pro-China din SUA pentru Joe Biden - în stil tradiţional

Consiliul, finanţat de Facebook, dar, din punct de vedere tehnic, o entitate separată, a început să accepte cazuri spre examinare în octombrie şi a primit peste 180.000 de contestaţii, judecând mai puţin de zece. În prezent, revizuieşte interzicerea contului fostului preşedinte Donald Trump de către Facebook.

Karlan a intrat în concediu imediat după alegerile din 3 noiembrie, pentru a sprijini tranziţia către Administraţia Biden şi nu a fost implicată în niciunul dintre procesele efectuate de Consiliul Facebook, a declarat Taylor pentru Politico.

Karlan a fost inclusă ca voluntar în echipa de revizuire a Departamentului de Justiţie, alcătuită de Joe Biden.

Citiți și Între compania Google şi administraţia Obama iubirea devine tot mai fierbinte [video]

În 2019, ea a depus mărturie la primul proces de punere sub acuzare al lui Trump, în detrimentul fiului său, lucru pentru care ulterior şi-a cerut scuze. În timpul unei apariţii publice, ea a glumit că „trebuia să traverseze strada” pentru a nu merge pe partea străzii pe care era un hotel al lui Trump în Washington.

Citiți și EXCLUSIV. Trevor Loudon: Organizatorii revoltelor din SUA au legături importante cu China

În 2013-2014, a ocupat funcţia de procuror general adjunct pentru drepturile de vot în cadrul diviziei drepturilor civile.

În 2009, New York Times a prezentat-o drept alegerea preferată a „stângii” pentru Curtea Supremă.

Traiectoria lui Karlan pare că defineşte un tipar al uşilor rotative între Facebook şi administraţiile democraţilor.

Luna trecută, Facebook l-a angajat pe Roy Austin, un veteran al administraţiei Obama şi membru al echipei de tranziţie a lui Biden, ca vicepreşedinte al companiei în domeniul drepturilor civile şi consilier general adjunct.

Citiți și Democraţii încearcă să construiască dictatura unui singur partid în SUA

Fostul consilier general asociat al Facebook, Jessica Hertz, a fost consilier general al tranziţiei Biden şi este acum secretara de personal a preşedintelui Casei Albe. Jeffrey Zients - ţarul coronavirusului în echipa Joe Biden - a făcut parte din Consiliul de Administraţie al Facebook din 2018 până în 2020. Austin Lin, fost manager de program la Facebook, ar fi fost ales pentru un rol de adjunct la Biroul de Administrare de la Casa Albă. Erskine Bowles, fost membru al Consiliului de Administraţie al Facebook, ar fi consiliat echipa de tranziţie.

Hertz, Zients şi Lin au deţinut poziţii în administraţia Obama. Bowles a ocupat funcţia de şef de cabinet al preşedintelui Bill Clinton.

Şeful executivului Facebook, Mark Zuckerberg, a donat 500 de milioane de dolari oficialilor electorali înaintea alegerilor din 2020 pentru măsuri precum suplimentarea de urne de vot şi susţinerea votului prin corespondenţă, descriindu-le drept instrumente care fac votul mai sigur în pandemia de virus Wuhan. Granturile au încălcat legile electorale şi au fost distribuite inegal, favorizând zonele profund pro-democrate, potrivit Amistad Project al Societăţii Thomas More, o organizaţie care se ocupă de litigii de constituţionalitate.