Ce implicaţii are alegerea unui preşedinte pro-rus în Bulgaria

În 2013, atunci când bulgarii ieşeau în stradă pentru a-şi asedia aleşii în clădirea Parlamentului, am contactat un politolog bulgar pentru a decripta revolta acestora. Dimitar Bechev, de la think-tank-ul European Council on Foreign Relations, îmi explica faptul că ”protestatarii care tot cer demisia guvernului şi alegeri anticipate nu se gândesc la rezultatul viitoarelor alegeri, ci doar să pedepsească actuala coaliţie, şi astfel să se asigure că următorul guvern nu va trece nişte linii roşii, cum a fost numirea controversatului mogul Peevski în fruntea serviciilor secrete”.

”Nu este timp suficient pentru ca actori noi să transforme revendicările incoerente ale protestatarilor într-un program politic. Alegerile vor aduce în Parlament aceleaşi figuri familiare, iar frustrarea populară va creşte şi mai mult. Chiar dacă un nou guvern ar creşte salariile şi pensiile, neîncrederea în instituţiile şi elitele politice va rămâne. Mai mult, cred că şansele ca actuala coaliţie să aducă îmbunătăţiri statului de drept, calităţii guvernării, în sistemul de educaţie, de pensii şi de locuri de muncă sunt reduse”, prognoza Bechev în interviul pentru Epoch Times.

Trei ani mai târziu, vedem că analistul a avut dreptate. Actorii sunt aceiaşi şi piesa e aceeaşi. Boiko Borisov a demisionat în 2013 în urma unor proteste legate de creşterea facturilor la apă caldă şi electricitate, iar apoi a revenit din nou la putere. În prezent, după alegerea lui Radev în funcţia de preşedinte, acesta şi-a înaintat demisia şi vor avea loc din nou alegeri anticipate în primăvara lui 2017. O poveste fără sfârşit în care aceiaşi actori – GERB şi socialiştii – se schimbă la putere, dar problemele rămân aceleaşi.

Actualul establishment politic bulgar refuză să schimbe regulile jocului care-l perpetuează la putere, şi chiar dacă contestarea, mobilizarea şi presiunea au apărut, în ţara vecină nu s-au născut din proteste partide noi credibile care să le concureze cu şanse pe cele vechi şi să ofere o alternativă. Dacă la vremea respectivă îi invidiam pe bulgari pentru că au ieşit în stradă masiv împotriva creşterii facturilor la utilităţi, acum vedem că România stă mult mai bine pentru că au apărut partide politice noi şi există o alternativă anti-sistem. În schimb, bulgarii votează în continuare negativ.

Dimitar Bechev, care acum este cercetător la Harvard’s Center for European Studies şi director al European Policy Institute din Sofia, scria recent pe blogul LSE că actualul rezultat al alegerilor bulgare poate fi interpretat în două chei: prima – candidatul Rusiei a câştigat, iar UE a pierdut şi a doua: un militar l-a învins pe fostul şef al poliţiei, Boiko Borisov.

În opinia sa, rezultatul obţinut de candidatul socialist Rumen Radev, de 60% din voturi, faţă de doar 35,6% obţinute de Ţeţka Tsacheva, preşedintele Adunării Naţionale şi candidatul Partidului Cetăţenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), este o înfrângere clară pentru premierul Borisov, care i-a învins pe socialişti în nu mai puţin de 11 alegeri - locale, parlamentare, prezidenţiale, europene.

Generalul Radev a primit voturi nu doar de la alegătorii Mişcării pentru drepturi şi libertăţi a etnicilor turci (MRF), ci şi de la cei ai GERB şi de la ultranaţionalişti. El a folosit o retorică anti-imigraţionistă de tip Viktor Orban, pledând împotriva relocării şi reinstalării de refugiaţi în Bulgaria, şi a cerut chiar abolirea Regulamentelor Dublin.

Întrebarea care se pune este ce va urma în Bulgaria după demisia cabinetului Borisov. Alegerile anticipate nu pot avea loc, potrivit Constituţiei, decât cel mai devreme la două luni după intrarea în funcţie a noului şef de stat, la sfârşitul lunii martie. Până atunci GERB se va pregăti să câştige alegerile, folosindu-şi toate pârghiile, resursele şi prezenţa în structurile de conducere locală.

Planul lui Borisov este să modifice legislaţia electorală în conformitate cu referendumul care a fost ţinut în paralel cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Chiar dacă acesta nu a fost validat din cauza neîndeplinirii cvorumului de prezenţă, trei milioane de oameni au votat pentru a introduce un sistem de vot majoritar. Liderul GERB va încerca să impună acest sistem care avantajează partidul său, iar dacă nu va reuşi, se va victimiza, dându-se drept vocea poporului care se luptă cu status quo-ul.

Dimitar Bechev vede două scenarii pentru alegerile parlamentare anticipate din aprilie: o victorie a GERB, care-i va permite lui Borisov să formeze o nouă coaliţie de guvernare, sau socialiştii şi partidul minorităţii turce se aliază cu alte formaţiuni mai mici pentru a-l împiedica să guverneze.

Rumen Radev va încerca să facă obişnuitul joc de balans, prezentându-se ca un partener loial în UE şi NATO, dar păstrând relaţii bune şi cu Rusia.

Relaţia cu Rusia

Interesant este că Radev a fost considerat tot un outsider, un om din afara sistemului politic, ca şi Trump în SUA. Bechev atrage atenţia că acesta s-a prezentat ca un independent şi că le-ar putea face probleme socialiştilor pentru că nu-l vor putea ţine uşor în frâu.

Pe de altă parte, analistul bulgar consideră că referitor la Rusia, doar retorica se va schimba, dar nu se va merge mai departe de atât. Dacă preşedintele Plevneliev era un critic dur al Kremlinului, Radev nu este. Totuşi ca absolvent al Air War College din Montgomery, Alabama, el va juca şi cartea occidentală. Prin urmare, va încerca obişnuitul joc de balans, prezentându-se ca un partener loial în UE şi NATO, dar păstrând relaţii bune şi cu Rusia.

Până la urmă şi Borisov a făcut acest joc de extragere de beneficii din ambele părţi. Merită să amintim aici respingerea propunerii româneşti privind flota comună NATO la Marea Neagră, reluarea ostentativă a dialogului pe energie cu Moscova, menită să creeze impresia că proiecte precum construirea centralei nucleare de la Belene şi a conductei South Stream pot fi resuscitate, deşi este foarte improbabil.

Zlatogor Mincev, director al Joint Training and Simulation Center din cadrul Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, afirma în cadrul unui interviu acordat Epoch Times că premierul Borisov a cedat presiunilor Rusiei de a respinge flota comună la Marea Neagră, în condiţiile în care ”Bulgaria tocmai primise o propunere pentru o nouă conductă de gaz de la Rusia – un fel de replică prin Marea Neagră a South Stream”.

Cu totală ipocrizie, Borisov a încercat în disperare de cauză să-l prezinte pe Radev ca omul Moscovei pentru a împiedica alegerea sa, prin înspăimântarea populaţiei, dar această strategie nu a funcţionat. Oricum sancţiunile economice impuse Rusiei vor fi reînnoite în decembrie, înainte ca Rumen Radev să ajungă preşedinte şi oricum premierul, şi nu preşedintele, are atribuţii în acest sens.

Pe de altă parte, Bechev consideră că Radev nu va renunţa la contribuţia bulgară la brigada multinaţională NATO din România şi nici nu va putea şi nici nu va voi să închidă bazele americane din ţară.

În concluzie, analistul susţine că următoarele luni vor fi marcate de o telenovelă obişnuită în Bulgaria, care va fi jucată de forţele politice locale şi nu vom asista la o competiţie geopolitică între Rusia şi Occident.