Flota comună la Marea Neagră: De ce au lăsat bulgarii România în offside (interviu)

Zlatogor Mincev, director al Joint Training and Simulation Center din cadrul Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, a recunoscut indirect că premierul Borisov a cedat presiunilor Rusiei, în condiţiile în care ”Bulgaria tocmai primise o propunere pentru o nouă conductă de gaz de la Rusia – un fel de replică prin Marea Neagră a South Stream”. În opinia sa, Bulgaria va participa însă la proiectul unei flote comune la Marea Neagră propus de România, după ce acesta va fi asumat de toate statele NATO la summitul de la Varşovia.

Context

Proiectul unei flote comune la Marea Neagră, susţinut de Bucureşti, a fost primit cu reticenţă la Sofia chiar în timpul vizitei preşedintelui Iohannis în ţara vecină, deşi aspecte ale acestei iniţiative fuseseră abordate anterior între oficiali ai celor două părţi, iar preşedintele Rosen Plevneliev declarase că susţine iniţiativa.

„Vreau să văd iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea. În cadrul politicii comune de sancţiuni încercăm să ducem faţă de Rusia o politică echilibrată, de aceea am spus că doresc să văd în Marea Neagră veliere”, a declarat premierul bulgar, Boiko Borisov. Un analist bulgar a explicat pentru Epoch Times schimbarea de atitudine a autorităţilor de la Sofia.

***

Epoch Times: Cum se explică faptul că guvernul şi preşedintele bulgar au susţinut la început iniţiativa României de creare a unei flote comune România-Bulgaria-Turcia la Marea Neagră şi apoi şi-au schimbat poziţia? Premierul Boiko Borisov a respins apoi o flotă îndreptată împotriva Rusiei...

Ideea flotei se încadrează în abordarea de smart defense propusă de NATO, de dezvoltarea de capacităţi şi proiecte costisitoare, în comun prin pooling and sharing. Propunerea românească este foarte bună în acest sens, dar în prezent situaţia economică din Europa şi Balcani este acum foarte complexă. Cred că ţara noastră îşi va modifica această poziţie după summitul de la Varşovia pentru că preşedintele Rosen Plevneliev a susţinut foarte puternic această iniţiativă. Cred că este o iniţiativă bună, şi nu o chestiune legată de războiul hibrid care este în desfăşurare între Rusia şi NATO.

Printr-o astfel de iniţiativă, este normal ca Bulgaria să coopereze cu Turcia şi România la nivel de Alianţă.

Dar premierul Borisov a declarat că atunci ”când la Ankara, Erdogan şi Putin puneau la cale South Stream pe o traiectorie turcească, iar preşedintele rus ameninţa cu degetul Bulgaria, niciunul dintre colegii şi vecinii mei nu a sărit în apărarea mea. În plus, am avut nişte conflicte serioase, când a trebuit să apăr interesele noastre naţionale, fie că era vorba de South Stream, fie de Belene. Acum, nu văd niciun motiv să vorbim despre flota de fregate. Depăşeşte limitele a ceea ce pot eu”.. Există percepţia în România că asupra Bulgariei s-au făcut presiuni din partea Rusiei pentru a-şi schimba poziţia privind această iniţiativă...

În Bulgaria în prezent are loc un proces de reînarmare de câteva miliarde de dolari, iar unul dintre domeniile de modernizare va fi în mod clar cel al forţelor maritime. Sunt sigur că vom participa la iniţiativa României. Pe de altă parte, Bulgaria este o republică parlamentară, nu prezidenţială, şi vor fi alegeri anul acesta, astfel încât trebuie luate în calcul atât interesul naţional, cât şi situaţia internaţională. În urmă cu câţiva ani plănuiam South Stream şi acum Bulgaria trebuie să plătească Rusiei compensaţii de 550 milioane de euro pentru anularea proiectului construirii unei noi centrale nucleare la Belene, după ce UE a spus că acesta contravine reglementărilor europene.

Reacţia lui Borisov a vrut să spună că această chestiune nu a fost discutată oficial şi acceptată la nivelul Parlamentului bulgar, care are ultimul cuvânt. Cred că iniţiativa va fi acceptată pentru că este un proiect mare pentru ţara noastră care are nevoie de investiţii.

Cum se manifestă influenţa rusească în Bulgaria? Vorbeaţi despre războiul hibrid dus de Rusia...

La moment în Bulgaria sunt câteva media sponsorizate de Rusia şi nişte organizaţii politice şi ONG-uri care fac propagandă, un fel de social engineering. La nivelul populaţiei, există o susţinere pentru unele dintre elementele politicii ruseşti. Mai ales vârstnicii sunt nostalgici după vremurile sovietice, dar politica de astăzi a Rusiei este foarte diferită de cea din perioada comunistă.

Spaţiul digital este foarte important din perspectiva adresării oamenilor, ca aceştia să nu fie manipulaţi. Cea mai mare problemă este să depistezi ce este adevăr şi ce este manipulare în acest război informaţional.

Pe de altă parte, există partide care simpatizează cu politica rusească, dar Ataka este singurul care o afirmă în documentele sale. Este un partid foarte ciudat pentru că ei se pretind naţionalişti, dar în acelaşi timp ei simpatizează cu naţionalismul rus, nu cu cel naţional bulgar. Asta nu înseamnă însă că sunt direct finanţaţi de guvernul rus.

Premierul Borisov nu putea da un alt răspuns pentru că există o presiune puternică asupra lui. Bulgaria tocmai a primit o propunere oficială pentru construirea unei noi conducte de gaz de la Rusia – un fel de replică prin Marea Neagră a South Stream.

Iulian Fota, fost consilier prezidenţial, a susţinut că decizia premierului Borisov privind flota a fost influenţată de faptul că are ”o majoritate foarte fragilă şi depinde în Parlament şi de poziţia partidelor pro-ruse”...

Nu există partide pro-ruse în Parlamentul bulgar, ci doar simpatizanţi. Chiar şi socialiştii sunt mai degrabă europeni, decât orientaţi către Rusia. Nu cred că majoritatea lui Borisov depinde de vreun partid pro-rus.

Revenind la problema flotei, să înţelegem că din cauza alegerilor prezidenţiale Borisov vrea să balanseze între publicul pro-NATO şi cel pro-Rusia?

Acest lucru este adevărat, dar în momentul în care au pus această întrebare premierului, el nu putea da un alt răspuns pentru că există o presiune puternică asupra lui. Bulgaria tocmai a primit o propunere oficială pentru construirea unei noi conducte de gaz de la Rusia – un fel de replică prin Marea Neagră a South Stream.

Ce aşteaptă Bulgaria de la summitul NATO de la Varşovia?

Suport aliat, pentru că atunci când există o soluţie comună la nivelul întregii Alianţe, va fi mai uşor să fie adresată problema flotei la Marea Neagră la nivel internaţional şi european. Este nevoie ca la această iniţiativă să participe mai mult de 3 ţări.

Şi Ucraina şi-a exprimat interesul de a participa la proiectul flotei...

Da, dar este discutabilă această participare. Între Rusia şi Ucraina se duce un război hibrid, cald, dar eu m-am referit la faptul că după summitul NATO va exista un acord al tuturor statelor membre pentru acest proiect. Nu va fi o iniţiativă trilaterală, ci una a NATO.

Ia Bulgaria în calcul găzduirea de baze NATO şi trupe permanente pe teritoriul său, aşa cum cerea de pildă Polonia?

Da, deoarece pentru a avea o armată funcţională la toate nivelurile, este nevoie de investiţii mari. Există acum un proces de reînarmare şi modernizare a armatei noastre, dar avem nevoie de capacităţi aeriene de exemplu. Patrularea aeriană se poate face foarte uşor cu ajutorul Alianţei.

Ce face Bulgaria pentru reducerea dependenţei sale energetice de Rusia?

Există numeroase proiecte de diversificare. Dacă vă amintiţi criza privind alimentarea Ucrainei cu gaz din Rusia, aceasta a fost o problemă pentru întreaga regiune, nu doar pentru ţara noastră. De atunci avem un acord comun cu România, Grecia şi Turcia, dar întrebarea este cât ar putea dura o astfel de criză. Este mai degrabă o problemă diplomatică decât una tehnică. Avem şi proiecte interne, precum cel al companiei Shell pentru exploatarea de gaze de şist, dar pentru acestea este nevoie de timp.