Efectul Putin. Bulgaria s-a răzgândit de pe o zi pe alta - acum se opune Flotei NATO din Marea Neagră

Se pare că Bulgaria a cedat în faţa presiunilor venite din partea Kremlinului. Dacă în urmă cu o zi s-a arătat dornică să susţină iniţiativa României de creare a unei flote NATO în Marea Neagră, acum se opune vehement pe motiv că nu vrea ca regiunea să devină o "zonă de conflict".

"Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar", a declarat premierul Bulgariei, Boiko Borisov, care a subliniat că atât el, cât şi preşedintele ţării şi ministrul Apărării, resping această iniţiativă, a relatat presa din ţara vecină, citată de Mediafax.

"Nave NATO pot efectua patrule pe frontierele noastre doar în cazul unui aflux puternic de refugiaţi", a subliniat Boiko Borisov.

Cu doar o zi în urmă, miercuri, povestea era cu totul alta. Aflat în vizită la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis declara că acest proiect, la care ar fi urmat să participe România, Bulgaria şi Turcia, se va concretiza, însă important este să fie obţinută în scurt timp "umbrela NATO".

La rândul său, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, a explicat că Bulgaria va sprijini şi va contribui la această iniţiativă pentru că este în interesul strategic al ţării sale.

"Prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare.

Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele", declara, cu doar o zi în urmă, Rosen Plevneliev.

Potrivit Rador, răzgândirea subită a Bulgariei a determinat Turcia să rezilieze în mod unilateral acordul cu Sofia de readmisie a refugiaţilor.

Reacţia lui Iohannis

"Am văzut că au apărut tot felul de interpretări şi, poate este bine să clarific un pic situaţia, înainte să se aventureze toată lumea în speculaţii. Această iniţiativă pe care am prezentat-o, şi am prezentat-o atât Preşedintelui, cât şi Prim-ministrului (Bulgariei), este o iniţiativă care ţinteşte o colaborare, practic, în zona exerciţiilor comune şi a training-ului comun a forţelor navale româneşti, bulgare şi turceşti. Aceasta este aşa-numita iniţiativă navală, deci se referă la forţele navale, se referă la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă, în final, trebuie să se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate trei ţările riverane, România, Bulgaria şi Turcia sunt aliaţi în NATO.

Unde a apărut, probabil, o înţelegere greşită, este conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră. Este evident că detaliile tehnice, felul în care se realizează această iniţiativă şi cum va arăta ea, mai trebuie bine negociată, trebuie clarificat cine cu ce forţe, cu ce logistică participă şi acum este foarte devreme să spunem cum va arăta la sfârşit. Dar lucrurile pe care vi le-am spus sunt destul de certe, deci iniţiativa vizează exerciţii, training comun al forţelor navale. Cred că ne-am lămurit. (...)

De aproape un an de zile se discută despre această iniţiativă. Sigur, fiecare are opinia lui, şi are dreptul să aibă opinia lui şi abordarea proprie, dar eu cred că este o iniţiativă foarte bună care are, în etapa principală, ca obiectiv principal compatibilizarea forţelor navale a trei aliaţi din NATO", a declarat, în Bulgaria, preşedintele Klaus Iohannis, citat de stiripesurse.ro.

Amintim că România a propus în cadrul priorităţilor strategice ale Ministerului român al Apărării, publicate la începutul anului, crearea unei forţe navale a NATO în Marea Neagră, o decizie în acest sens fiind aşteptată la summitul NATO din iulie.

Iniţiativa - puternic criticată de Kremlin - vine însă în contextul întăririi sensibile a prezenţei ruseşti în Marea Neagră, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea.

Potrivit propunerii venite din partea ţării noastre, nave dintr-o serie de state membre ale Alianţei din regiune (Bulgaria, România, Turcia) ar trebui să formeze baza acestei flote. Pe lângă ele, grupul ar trebui întărit cu nave din alte ţări membre ale NATO, SUA, Germania, Italia şi Franţa, pe bază de rotaţie.

Mai mult, Ucraina şi Georgia, parteneri ai Alianţei în Marea Neagră, au fost invitate să se alăture viitoarei grupări. Preşedintele ucrainean Petro Poroshenko a declarat în cursul recentei vizite în Bucureşti că este pregătit să se alăture acestui proiect.