De ce continuă bulgarii ”războiul” cu politicienii (interviu)

Manifestări de protest în Bulgaria împotriva mafiei şi oligarhiei prin care cer demisia premierului Plamen Oreşarski. (NIKOLAY DOYCHINOV / AFP / Getty Images)
Matei Dobrovie
25.07.2013

Peste 100 de parlamentari bulgari, miniştri şi jurnalişti au fost escortaţi de poliţie din Parlamentul asediat de protestatari, după ce fuseseră ţinuţi ”prizonieri” acolo timp de opt ore. Ei continuă să ceară demisia guvernului şi abolirea mafiei politice. Dimitar Bechev, cercetător senior la think-tank-ul European council on Foreign Relations (ECFR) explică într-un scurt interviu pentru Epoch Times ce perspective are mişcarea de protest anti-corupţie şi anti-politică.

Cel puţin nouă persoane, printre care doi poliţişti, au fost rănite marţi seară la Sofia, potrivit serviciilor medicale. Ministrul de Interne, Tsvetlin Iovcev, a declarat însă că poliţia nu a recurs la forţă. Manifestanţii au aruncat cu pietre şi alte obiecte, a mai spus Iovcev. O primă tentativă a poliţiei de a evacua parlamentarii şi miniştri blocaţi în clădire cu ajutorul unui autobuz a eşuat, după ce manifestanţii au atacat vehiculul şi i-au spart geamurile. Mai mult, protestatarii au ridicat baricade improvizate pe străzile din jurul Parlamentului.

Preşedintele Parlamentului, Mihail Mikov a cerut ca sesiunea parlamentară de joi să fie anulată până la restabilirea ordinii. Din tabăra opoziţiei, fostul premier Boiko Borisov, care a demisionat după izbucnirea iniţială a protestelor, a cerut demisia imediată a premierului Plamen Orecharski. "Insist pentru o demisie imediată a guvernului. Este singurul mod de a calma oamenii”, a declarat Borisov.

Şeful biroului ECFR din Sofia explică într-un interviu pentru Epoch Times că protestatarii bulgari ”nu se gândesc la rezultatul viitoarelor alegeri, ci să pedepsească actuala coaliţie şi astfel să se asigure că următorul guvern nu va trece nişte linii roşii cum a fost numirea controversatului magnat Peevski”. În opinia sa, guvernul actual nu va avea viaţă lungă, dar chiar dacă vor fi organizate noi alegeri, acestea nu vor duce la schimbarea dorită de populaţie. Bechev nu vede un moment transformator, o Primăvară Bulgară.

Epoch Times prezintă cititorilor săi discuţia cu expertul bulgar.

***

Cum explicaţi faptul că protestele de stradă continuă chiar şi după renunţarea la numirea controversatului oligarh Delyan Peevski în funcţia de şef al serviciilor secrete?

Guvernul a mai făcut câteva numiri controversate precum cea a lui Emil Ivanov, acuzat de extorcare şi de participare la acţiuni mafiote în anii 1990, ca prefect al regiunii Sofia. Preşedintele partidului ultranaţionalist Ataka, Volen Siderov, a fost numit în funcţia de preşedinte al comisiei anti-corupţie a Parlamentului. Mai important însă este că protestatarii nu mai au încredere în integritatea morală a coaliţiei după afacerea Peevski. Încrederea de care s-au bucurat socialiştii la început a fost irosită. Iar aşteptările populaţiei faţă de clasa politică sunt şi mai mari după dezamăgirea mare legată de guvernarea viciată a partidului lui Borisov, GERB, din perioada 2009-2013.

Protestatarii tot cer demisia guvernului şi alegeri anticipate. Ce speră ei să obţină de la noi alegeri parlamentare, dacă ei contestă întregul establishment politic?

Ei nu se gândesc la rezultatul viitoarelor alegeri, ci să pedepsească actuala coaliţie şi astfel să se asigure că următorul guvern nu va trece nişte linii roşii cum a fost numirea controversatului magnat Peevski. În plus, mulţi analişti se aşteaptă ca următoarele alegeri să aducă în Parlament partide care nu au reuşit să treacă pragul de 4% în mai (şi care au reprezentat aproximativ 25% din voturi).

Cât de afectată este credibilitatea premierului bulgar Plamen Oresharski, căruia protestatarii îi cer în continuare insistent demisia, după afacerea Peevski? Credeţi ca-şi va duce mandatul la bun sfârşit?

Ar fi prematur să catalogăm actuala criză ca un moment transformator. Bulgaria nu va avea prea curând un Beppe Grillo (conducătorul Mişcării de cinci stele din Italia) sau un Alexis Tsipras (preşedintele Syriza din Grecia). Nu este timp suficient pentru ca actori noi să transforme revendicările incoerente ale protestatarilor într-un program politic.

Nu, nu va putea. Partidul Socialist Bulgar vrea alegeri în mai 2014, în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare. Oresharski arată slab - Peevski nu a fost propria sa alegere însă mulţi dintre miniştrii cabinetului său i-au fost impuşi de partenerii de coaliţie.

Este ameninţat pactul social din Bulgaria de prăpastia tot mai adâncă dintre cei aflaţi la putere şi în afaceri şi cetăţenii simpli care contestă întreg establishmentul în stradă? Contestă protestatarii însăşi democraţia reprezentativă într-o încercare de a obţine mai mult control asupra liderilor lor?

Nu putem vorbi despre un pact social. Nivelul de încredere a fost scăzut pentru o lungă perioadă de timp. Dar nu se va schimba nimic în privinţa democraţiei reprezentative, chiar dacă unele facţiuni ale protestelor din februarie şi martie au cerut trecerea la ”democraţia directă”. Totuşi problema responsabilizării este una importantă.

Vedeţi paralele între protestele din Bulgaria şi cele din Turcia şi Brazilia?

Da. În ciuda diferenţelor, legate de faptul că forţa motrice a protestelor din aceste ţări este clasa mijlocie, relativ prosperă şi care doreşte mai multe drepturi de participare la luarea deciziilor care o afectează, motivul comun este revendicarea unei transparenţe şi responsabilizări mai puternice a elitelor politice şi a instituţiilor faţă de cetăţeni. Totuşi bulgarii sunt mai radicali decât turcii sau brazilienii. Protestatarii turci cer demisia lui Erdogan şi un AKP mai receptiv la doleanţele lor, nu venirea la putere a opoziţiei. La fel se întâmplă şi în cazul Braziliei cu partidul PT al preşedintelui Roussef. Bulgarii în schimb vor să scape de toate elitele politice, inclusiv de cele două partide mari, BSP şi GERB şi sfârşitul ”democraţiei de faţadă”

O parte din presa internaţională a scris despre o Primăvară Bulgară. Este justificată această catalogare?

Cu siguranţă ne aşteaptă o Vară politică încinsă care va dura până în septembrie. Mai serios vorbind, revoltele civice au început acum câţiva ani, nu în 2013. De exemplu în 2012 au avut loc proteste legate de teme de mediu care au trecut neobservate în afara Bulgariei, dar au avut un impact pe plan intern şi au schimbat politica.

Ar fi prematur să catalogăm actuala criză ca un moment transformator. Bulgaria nu va avea prea curând un Beppe Grillo (conducătorul Mişcării de cinci stele din Italia) sau un Alexis Tsipras (preşedintele Syriza din Grecia). Nu este timp suficient pentru ca actori noi să transforme revendicările incoerente ale protestatarilor într-un program politic. Alegerile vor aduce în Parlament aceleaşi figuri familiare, iar frustrarea populară va creşte şi mai mult. Chiar dacă un nou guvern ar creşte salariile şi pensiile, neîncrederea în instituţiile şi elitele politice va rămâne. Mai mult, cred că şansele ca actuala coaliţie să aducă îmbunătăţiri statului de drept, calităţii guvernării, în sistemul de educaţie, de pensii şi de locuri de muncă sunt reduse.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor