Câţi bani speră pesediştii să strângă după manevra cu amnistia fiscală? "Foarte mulţi bani, 2-3-4% din PIB-ul României"

Îngropat în datorii, Guvernul Ciolacu a anunţat o amnistie fiscală pentru cei care îşi plătesc datoriile până pe 25 noiembrie, mişcare prin care speră să atenueze presiunea deficitului uriaş pe care îl are ţara. Subiectul a fost comentat, la Digi24, de Simona Spătaru (USR), Adrian Ţuţuianu (PSD) şi Robert Sighiartău (PNL).

Jurnalistă: Aş vrea să începem cu acest subiect, cu amnistia fiscală, pentru că e cel mai "cald" dintre toate discuţiile pe care le aveam în ultima perioadă. Şi chiar va fi adoptată în şedinţa de guvern de miercuri. Ne ajută, ca să spun aşa între ghilimele, deficitul uriaş pe care îl avem, că avem nevoie de bani la final de an. Doamna Spătaru, v-aţi uitat un pic peste proiectul acesta cu amnistia fiscală la final de an? Credeţi că, prin toate modificările fiscale, cei din coaliţie fac rost de bani suficienţi acum?

Simona Spătaru (USR): Aş spune că, pentru USR, această propunere de amnistie fiscală, doar a celor care sunt datornici la stat, dar, cumva, rău-platnici, nu ştiu dacă transmite neapărat un mesaj pozitiv. Eu cred că e foarte important să-i încurajăm pe cei care îşi fac plăţile la timp şi să le promovăm o reducere de taxe. USR are această prioritate la început de sesiune: reducerea taxării muncii, bineînţeles, reducerea, în general, a taxelor celor care plătesc la timp. Este important să fie, până la urmă, încurajaţi cei care fac plăţi la timp.

E adevărat că, de trei ani de zile, aşteptăm de la această coaliţie a sărăciei nişte metode foarte clare prin care reuşesc să aducă bani de la marii datornici, adică acele sume uriaşe pe această zonă, în niciun fel de reformă. Cum aducem din nou foarte mulţi bani la stat? Vă spuneam mai devreme că ajutăm românii care îşi plătesc taxele la timp reducându-le taxele, de exemplu, pe muncă, pentru a fi mai ancoraţi în economia românească, să avem mai mulţi angajaţi, să nu mai plece din ţară şi, astfel, economia să aibă acel suflu de creştere. Încurajăm, de asemenea, prin faptul că arătăm că statul poate să-şi reducă din cheltuieli.

Deci, încă o manieră, încă o măsură pe care o aşteptăm de la domnul Ciolacu. Dânsul, personal, l-am auzit în Parlament cel puţin de două ori spunând aceste lucruri, chiar la începutul sesiunii trecute, în septembrie, când a venit cu acel pachet de propuneri fiscale. Ştiţi, această "invenţie": spunea "gata cu şmecheria", vă propunem tăieri, nu mai scapă unul şi nu ne mai ascundem în birouri. Şi vedem cu toţii că lucrul acesta nu s-a întâmplat.

Au angajat masiv, nu au reuşit, nu s-au legat de nicio portiţă, nici de o instituţie, nici măcar de un amărât de institut, acela al Levantului. USR are foarte multe proiecte, ştiţi, de a reduce aceste cheltuieli, care sunt adevărate sinecuri politice - organigrame pline de oameni ai partidelor, adică, la un moment dat, au avut o funcţie mai bună - unde îi parcăm? Îi parcăm la o instituţie, la o agenţie, într-un consiliu.

Jurnalistă: Ar avea curajul USR, dacă ajunge la guvernare, să taie toate aceste cheltuieli?

Simona Spătaru: Am pus asta în programul de guvernare şi ne-am apucat de treabă în ministerele pe care le-am condus. Am făcut asta şi cu Cătălin Drulă la transporturi şi la economie cu Claudiu Năsui. Am făcut asta de facto. Bineînţeles că am întâmpinat oprelişti, şi acolo există o rezistenţă enormă a sistemului, dar atenţie, USR... înveţi din greşeli sau înveţi din ce nu merge. Avem, în momentul acesta, funcţionari de lungă durată, de bună credinţă, profesionişti de partea noastră, căci în reforma statului îţi păstrezi oamenii buni şi chiar îi reformezi pe cei care au intrat abia în pâine, în muncă.

Jurnalistă: Exact aşa ar trebui. Domnule Ţuţuianu, aveţi o experienţă în domeniul ăsta destul de lungă. Cât de greu se poate face o reformă de acest fel a statului, pe care toţi o ocolesc? Orice, până la urmă, e greu de făcut până în adânc.

Adrian Ţuţuianu (PSD): Nicio reformă nu e uşor de făcut. Dar, mai întâi, aş spune aşa, cu tot respectul pentru distinsa mea colegă, că abordarea pe care a avut-o în comentariul de dinainte este una strict politicianistă şi nu are legătură cu fondul reglementării. Pentru că am să vă spun că actul normativ nu are doar o componentă de amnistie fiscală, ci şi una de reduceri de cheltuieli bugetare.

În România sunt, în acest moment, arierate de circa 180 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 8% din PIB, adică ceva mai mult decât deficitul bugetar al României, undeva la 28 de miliarde de euro, la 350 de miliarde PIB-ul României prognozat pentru acest an. Deci, dacă noi ne-am încasa toate aceste taxe, am ajunge în situaţia să nu mai avem deficit bugetar. Adăugaţi la aceasta evaziunea fiscală şi veţi putea să înţelegeţi şi dumneavoastră, şi cei care ne urmăresc, că există resurse, pe de o parte, să creşti încasările, pe de altă parte, să reduci cheltuielile.

A doua chestiune. La nivel de Uniune Europeană, nu de acum, de mai multă vreme, şi vă spun asta ca profesor de drept comercial, există teza potrivit căreia un agent economic este bine să-l salvezi, dacă poţi, şi de aceea s-au şi transpus prin directive europene, preluate şi în dreptul intern, măsuri de prevenire a insolvenţei, printre care, de exemplu, acordul de restructurare, care înseamnă tot înţelegeri pe care un debitor le face cu creditorii săi, sau concordatul preventiv, care este tot o măsură de prevenire a insolvenţei, tot înţelegeri cu creditorii, sub controlul unui judecător.

De aceea, ceea ce face Guvernul astăzi, în primul rând, nu e pentru prima dată, s-a mai făcut aşa ceva, nu e singura ţară care vine cu amnistie fiscală, dar face două lucruri care sunt de noutate absolută. În primul rând, faptul că reduce penalităţi, reduce dobânzi, reduce din cuantumul taxelor de bază pentru persoanele fizice, cu condiţia plăţii integrale până la sfârşitul lunii noiembrie.

A doua chestiune, vine şi în favoarea celor care, aşa cum spunea colega noastră, şi-au plătit la timp obligaţiile fiscale şi le acordă o bonificaţie de 3% pentru persoanele juridice, care poate fi compensată cu datoriile din anul 2025, ceea ce înseamnă un stimul pentru cei care plătesc la timp.

Şi a treia chestiune: în felul acesta s-ar putea să aducem la suprafaţă şi în economie bani care nu sunt în economie astăzi, pentru că cei care se află în situaţia de a-şi plăti datoriile până la 25 noiembrie fie vor merge să ia credite bancare, dacă nu au altă soluţie, fie vor reorganiza activitatea internă, fie vor putea veni asociaţii, acţionarii cu bani de acasă, ca să spun aşa, să-şi majoreze capitalul social, să-şi crediteze firma şi, în felul acesta, să putem să încasăm mai mult la bugetul statului.

Jurnalistă: Realist, un calcul, câţi bani ar putea veni în plus anul acesta după ce se va adopta ordonanţa?

Adrian Ţuţuianu: Eu cred că se poate veni cu foarte mulţi bani. S-a făcut o estimare de către Ministerul Finanţelor, am putea recupera probabil 2-3-4% din produsul intern brut al României.

Legat de partea de reduceri, două comentarii. În primul rând, pe teza USR-ului, că cei care au... să reducem taxele pe muncă nu au fost în stare să o aplice, au promis-o în campania electorală din 2020, spuneau zero taxe la cei care au un salariu, nu ştiu cât, minim, pe economie - n-am făcut efortul să le învăţ programul, că el nu e unul relevant pe piaţa politica românească - deci n-au aplicat-o cât au fost la guvernare.

Şi a doua chestiune pe care vreau să o spun vizavi de angajări, anul acesta, cu excepţia unor instituţii nou înfiinţate pe acorduri cu OECD-ul sau Comisia Europeană, s-au angajat în domeniile care sunt considerate de toată lumea prioritare, respectiv sănătate şi educaţie. În alte domenii nu s-au angajat, ba guvernul a tăiat posturile libere.

Jurnalistă: Recunoaşteţi, domnule Ţuţuianu, că a fost mai mult de formă. Vorbeam de 10.000 de posturi...

Adrian Ţuţuianu: La Secretariatul General al Guvernului, e adevărat că s-a amânat măsura câteva luni de zile, dar s-au redus peste 70 de posturi, plus cele care erau libere s-au tăiat toate, deci nu mai e unde să angajezi, plus că s-au redus cu 2 numărul de secretari de stat. Şi lucrul ăsta se întâmplă treptat în fiecare dintre sisteme. Evident că ar trebui să urmeze şi administraţia publică locală. Acolo încă nu avem un răspuns adecvat şi sunt cei mai mulţi funcţionari publici.

Jurnalistă: Acolo e complicat şi acolo, în anul electoral, nici nu mă aştept. Domnule Sighiartău, v-aş întreba pe dumneavoastră, cele două propuneri despre care discutăm zilele acestea, aceste noi modificări fiscale, dar şi creşterea pragului până la care nu se impozitează pensiile, vin aşa cu un oarecare scandal în coaliţie. Pentru că, pe bună dreptate, liberalii spun că au venit deja cu aceste variante, de exemplu, amnistia fiscală, cu cam aceleaşi prevederi ca şi până acum, şi ridicarea pragului, că erau în Parlament, dar nu au fost luate în seamă până când sunt date de guvern. Din nou sunt nişte clinciuri în coaliţie pe aceste subiecte?

Robert Sighiartău (PNL): Nu ştiu dacă sunt clinciuri, dar e clar că PSD îşi doreşte să paraziteze tot şi atunci e foarte important ca românii să ştie foarte bine cine se bate pentru antreprenori, cine se bate pentru agenţii economici şi chiar şi pentru pensionari, pentru că şi decizia aceasta de recalculare şi majorare a pensiilor s-a luat de mai mult timp, fiind inclusă în PNRR-ul acela mult disputat şi discutat.

În ceea ce priveşte reducerea sau eliminarea accesoriilor şi dobânzilor, asta este o măsură, o ofertă pe care guvernul o face în acest moment pentru ca cei rău-platnici să plătească la zi debitul principal, adică datoria principală, şi să beneficieze de eliminarea accesoriilor şi a penalităţilor. Însă noi, mai mult decât atât, ne-am gândit şi la bunii platnici, pentru că, pe bună dreptate, unii ca noi care plătim tot timpul taxele la zi nu beneficiază.

Ei bine, slavă Domnului că noi am avut un proiect depus în Parlament, de colegii mei Florin Roman, Alex Nazare şi alţii, susţinut de noi, prin care bunii platnici să beneficieze de 3% reducere dacă plătesc taxele la zi, impozitul pe profit, impozitul pe venit. Aşadar împăcăm cele două categorii. Eu m-aş bucura ca cei care n-au plătit până acum la stat, pentru că asta este oferta, să plătească până la sfârşitul lunii noiembrie aceste datorii pe care le au. Asta ar însemna venituri foarte mari pentru bugetul de stat.

Deci este ofertă care s-a mai făcut. Toate guvernele în trecut au făcut acest lucru, îmi amintesc, pe vremea domnului Boc s-a făcut. Deci este un lucru foarte bun.

Noi ce trebuie să avem grijă? Trebuie să avem grijă ca în perioada următoare, şi acum legile vor trece, să începem reforma statului român, care înseamnă reducerea cheltuielilor statului. Şi aici, din păcate, pe bună dreptate, au spus unii că domnul Ciolacu n-a făcut nimic. Şi n-a făcut pentru că PSD nu este un partid al reformelor. PSD are un electorat care este dependent de stat sub o formă sau alta, şi care, într-adevăr, şi-l hrăneşte prin diferite, să spun aşa, măsuri electorale.