Bucureştiul, o orchestră fără dirijor. Ordinul Arhitecţilor invită la dezbateri

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), filiala Bucureşti, a găzduit marţi o conferinţă de presă dedicată Raportului pentru Bucureşti 2016 (RB16), raport care arată, o dată în plus, că Bucureştiul este într-o situaţie de criză, cauzată de ignorarea specificului său şi de tratarea superficială a problemelor urbanistice. În cadrul conferinţei, reprezentanţii OAR nu s-au limitat însă la a enumera problemele Capitalei ci au lansat o invitaţie la dialog, atât cetăţenilor cât şi autorităţilor de resort şi, nu în ultimul rând, au prezentat o serie de direcţii de acţiune pentru transformarea Capitalei într-un oraş mai puţin poluat, mai armonios şi mai prietenos cu locuitorii săi.

Principalele soluţii pe care le propune OAR pentru rezolvarea - cel puţin parţială - a numeroaselor probleme pe care le are Capitala, de la poluare până la lipsa politicii de locuire, constau în înfiinţarea unui Centru de Planificare Urbană şi Metropolitană, în cadrul Primăriei Capitalei, aparat din care să facă parte oameni cu expertiză, capabili să ofere o viziune coerentă de dezvoltare, adoptarea unei legi a Bucureştiului, cu scopul de a defini statutul special al Capitalei şi care să permită, ulterior, acordarea unei arii metropolitane şi restructurarea administrativă.

De asemenea, propunerile OAR vizează întărirea administraţiei publice, creşterea nivelului de informare şi transparenţă în activitatea administraţiei publice, aprobarea şi implementarea planului de mobilitate urbană durabilă Bucureşti-Ilvov, adoptarea de politici coerente pe termen scurt şi mediu pentru regenerare urbană şi, nu în ultimul rând, întreprinderea de acţiuni punctuale care să limiteze pericolul evenimentelor de tip Colectiv.

"Acest raport e un studiu apărut din constatarea noastră că, azi, Bucureştiul e un fel de orchestră fără dirijor şi iată că astăzi ne-am strâns cu toţii aici încercând să armonizăm partiturile noastre", a declarat arh. Ana Maria Goilav, vice-preşedinte OAR Bucureşti.

"Discuţia cred că este doar primul pas, ea trebuie să fie până la urmă un dialog, cu toate că, pentru prima fază, dialogul a fost destul de segmentat (..) Sperăm să avem compromisuri de ambele, multiplele părţi care vor intra în dialog, în aşa fel încât, în final, să ne alegem cu toţii cu un rezultat în beneficiul acestui oraş, care e un oraş respectabil dar şi-a pierdut niţel din imaginea şi confortul pe care le aşteptam", a declarat la rândul său arhitectul Şerban Sturdza, preşedintele OAR filiala Bucureşti.

Unul dintre cele mai vehiculate cuvinte în timpul dezbaterii a fost "respect", cuvânt pronunţat în repetate rânduri de unicul reprezentant al Primăriei Capitalei (sau cel puţin unicul care s-a recomandat a avea această calitate).

"Privim oraşul cu pretenţii, cu exigenţă dar, cred, cu mai puţin respect. (...) Constatăm că respectul dintre oameni lipseşte, de la călătorii dintr-un autobuz până la relaţia dintre instituţie şi cetăţean, avem foarte puţin timp să îi ascultăm pe ceilalţi, de obicei avem propriile păreri care nu se modifică şi atunci e greu să creeze un concert care să ne ducă până la urmă la ideea că oraşul e o comunitate. Comunitatea bucureşteană pare a fi absentă", a acuzat Bold.

În timp ce Bold a marşat pe ideea că multe probleme ale Bucureştiului vin din lipsa de respect a cetăţenilor faţă de oraş, reprezentantul ActiveWatch la dezbaterile de astăzi a atras atenţia că nu doar cetăţenii trebuie să respecte Capitala ci şi cei care o conduc, recte autorităţile.

Un alt cuvânt folosit frecvent a fost cel de "transparenţă", context în care acelaşi Mircea Toma a atras atenţia că, de-a lungul anilor, Primăria Capitalei s-a remarcat prin absenţa acestei calităţi iar lucrurile s-au înrăutăţit de când la conducerea PMB a venit Gabriela Firea.

"Sunt trecute hotărâri, acte normative pentru care legea obligă la consultare publică, fără consultare publică cu argumentul că au fost "parte din programul meu electoral", deci ele au fost dezbătute. (...) Primăria funcţionează haotic şi nu mai putem acorda prezumţia de bună credinţă, şi asta din cauza primarului", a explicat Toma.

Liderul ActiveWatch a mai opinat că, dincolo de măsurile propuse de OAR, trebuie implicat politicul, cel care poate impune acte normative care să rezolve situaţiile grave cu care se confruntă Capitala.

"Din punctul nostru de vedere, ceea ce trebuie să se modifice - dincolo de resursele pe care le propuneţi dvs, propuneţi resurse de competenţă, de urbanism - este responsabilizarea factorului politic care ia decizii, responsabilitatea se face, dacă nu se poate altfel, în instanţă. Noi deschidem proces, cu lehamite, contra Primăriei, pentru a o responsabiliza", a explicat Mircea Toma.

O prezenţă activa la dezbateri a fost Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii, care a criticat o idee lansată de arhitectul- şef Bold, conform căruia Capitala are nevoie de mari proiecte pentru a se redefini identitar, aşa cum a făcut, de exemplu, Parisul.

Alexandrescu a arătat că Bucureştiul a trăit momente de violenţă maximă în ultimele decenii, şi nu doar în perioada Ceauşescu, violenţe care, de fiecare dată au fost justificate de câte un proiect de dezvoltare urbană maximalist.

"Au existat fronturi de dezvoltare urbană pretextând modelul Parisului pe vremea lui Ceauşescu. El ne-a dărâmat 1/8 din Bucureşti, el ne-a potopit cu victoria socialismului şi cu axele complet în afara reţelei urbane pe care trebuie să le suportăm astăzi. A mai fost un proiect tot atât de violent, probabil nu atât de mare dar tot atât de violent (în perioada Sorin Oprescu n.r.) magistrala nord-sud care a distrus o parte din patrimoniul istoric al Bucureştiului, inclusiv Hala Matache. Această violenţă urbană care s-a desfăşurat sub ochii noştri într-un Bucureşti democratic a fost de natură să lase Bucureştiul mai sărac decât era înainte", a explicat Alexandrescu.

"Nu sunt de acord cu propunerea unor mari proiecte în perioada următoare, cel puţin în următorii 4 ani, cred că cel mai util ar fi să ne gospodărim oraşul, să ni-l curăţăm, să veghem la respectarea legislaţiei, să vorbim un pic despre corupţie, despre felul în care se distruge patrimoniul, pentru că el se distruge în fiecare zi, intenţionat, acest lucru se face prin corupţie, să vorbim un pic despre nevoia Bucureştiului de a respira şi de o demnitate pe are oamenii nu au avut-o în ultimi 26 de ani", a adăugat fostul ministru, reamintind că în multe dintre proiectele contestate realizate în Capitală au fost implicaţi arhitecţi iar breasla ar trebui să-i sancţioneze pe cei ce derapează de la normele de bune practici şi girează, sau chiar sunt complici, la mutilări ale oraşului.

Alte probleme ridicate de participanţi

Capitala ocupă unul dintre ultimele locuri în Europa în cea ce priveşte calitatea aerului şi nivelul zgomotului;

Bucureştiul a fost nominalizat la categoria "centru istoric în pericol" pe lista 2016 World Monuments Watch; este negestionabil la nivel administrativ şi funcţionează neunitar şi fracturat, în baza unor politici urbane contradictorii; nu are spaţii publice de calitate; are zone blocate sau subdezvoltate şi comunităţi degradate din cauza lipsei unei preocupări reale pentru regenerare urbană şi socială;

Bucureştiul are doar în teorie o bancă de date urbane, astfel încât este greu gestionabil;

Din spaţiul instituţional lipsesc discuţiile despre Bucureşti capitală europeană, ceea ce atrage după sine un mare pericol şi anume, ca oraşul să nu se poată integra în "dinamica extraordinară a marilor metropole europene" şi să rămână izolat.

Bucureştiul este, în fapt, "oraşul celor 7 oraşe", respectiv PMB şi cele 6 sectoare, ceea ce îl transformă într-o confluenţă de interese şi funcţiune care nu sunt întotdeauna coerente. Astfel, centrul oraşului, zona de maxim interes e, practic, "feliată", fiecare felie fiind gestionată de administraţia altui sector, rezultatul nefiind unul foarte fericit.

"Să ne gândim la Paris, ce ar fi ca toată zona centrală pariziană să fie împărţită şi fiecare felie să fie gestionată după viziunea politică a fiecărui conducător de arondisment", a ridicat problema vicepreşedinte OAR Bucureşti, Bogdan Bogoescu.

Soluţia ar fi crearea unui arondisment central care să gestioneze şi să aibă o viziune unitară asupra protecţiei şi derulării activităţii zonei centrale, şi o perlaţie în jur radial de diverse arondismente care să asigure guvernanţa, unitatea de analiză urmând să fie cartierul bucureştean.

Lipsa de transparenţă şi informare adecvată au creat o falie importantă între societate şi administraţie; oraşul nu are o politică de locuire.