Manifest pentru Mediu. Societatea civilă cere stoparea distrugerii spaţiului verde din Bucureşti

Situaţia spaţiilor verzi este una dintre cele mai grave probleme ale Capitalei, atrag atenţia semnatarii scrisorii, acuzând agresiuni atât asupra acestora cât şi asupra legislaţiei de mediu.
Loredana Diacu
06.09.2016

alte articole

Santierul din Parcul Orăşelul Copiilor (Fundatia Eco-Civica)
Loredana Diacu
06.09.2016

Fundaţia Eco-Civica, alături de Coaliţia pentru Mediu din România şi mai multe grupuri de cetăţeni, adresează o scrisoare-manifest Primăriei Municipiului Bucureşti, celor şase Primării de sector, Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a atrage atenţia asupra modului cum este gestionată problema protecţiei mediului, cea a spaţiilor verzi şi cea a transparenţei şi implicării cetăţenilor în procesele decizionale, fără de care nu este posibilă o dezvoltare durabilă a Capitalei noastre.

În scrisoarea adresată autorităţilor, semnatarii reamintesc că în Capitală procentul real de spaţiu verde/cap de locuitor nu depăşeşte 9 m pătraţi, mult sub ţinta impusă de legislaţia românească şi sub recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi, cu toate acestea, agresiunea asupra spaţiilor verzi continuă, din dorinţa de a fi transformate, cu orice preţ, în zone construibile.

În consecinţă, iniţiatorii acestui demers cer ca spaţiile verzi retrocedate să fie declarate de utilitate publică şi expropriate, pentru a reintra în circuitul public. De asemenea, organizaţiile mai cer ca Legislativul şi Guvernul să nu mai adopte proiecte legislative ce ar duce la transformarea spaţiilor verzi în zone construibile, iar autorităţile locale să nu mai adopte documentaţii urbanistice cu încălcarea legislaţiei de mediu.

Redăm scrisoarea deschisă:

"Situaţia spaţiilor verzi este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă Capitala. Este şi principalul motiv, alături de traficul din ce în ce mai intens, care au dus la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement, cauza fiind poluarea atmosferică din Bucureşti.

Aşa cum au precizat Coaliţia pentru Mediu din România (CMR), prin Asociaţia Ecopolis, care asigură secretariatul, şi Fundaţia Eco-Civica, procentul real de spaţiu verde/cap de locuitor nu depăşeşte 9 m pătraţi!

Afirmaţiile noastre sunt susţinute şi de Raportul Curţii de Conturi care publică acelaşi procent, în timp ce Primăria Municipiului Bucureşti publicase o cifră apropiată de 24 mp/cap de locuitor.

Suntem foarte departe de ţinta impusă de legea pentru protecţia mediului şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), de 26 metri pătraţi/cap de locuitor şi chiar 50 mp, în ultimii ani.

În continuare constatăm o agresiune asupra spaţiilor verzi şi legislaţiei de mediu, o dorinţă de a le transforma, cu orice preţ, în zone construibile.

Legislativul votează legi sau modificări ale acestora care înlesnesc edificarea spaţiilor verzi, autorităţile de mediu şi cele locale dau interpretările care le convin legislaţiei de mediu sau urbanism şi observăm o ''colaborare'' destul de periculoasă în avizarea şi, ulterior, edificarea spaţiilor verzi.

Cea mai frecventă situaţie întâlnită este aceea în care primăriile nu scriu folosinţa actuală a terenului în Certificatul de Urbanism (CU) iar autoritatea de mediu nu verifică amplasamentul prin vizită în teren sau consultarea unor documentaţii avizate anterior. Coroborând această situaţie şi cu faptul că în prezent Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) nu mai sunt evaluate de autoritatea de mediu, toate acestea duc la pierderea unor suprafeţe enorme de spaţii verzi, raportat la suprafaţă totală de spaţii verzi a Capitalei, care nu depăşeşte 1500-1700 ha.

Legislativul votează legi sau modificări ale acestora care înlesnesc edificarea spaţiilor verzi, autorităţile de mediu şi cele locale dau interpretările care le convin legislaţiei de mediu sau urbanism şi observăm o ,,colaborare” destul de periculoasă în avizarea şi, ulterior, edificarea spaţiilor verzi.

Sunt parcuri întregi retrocedate, foarte multe spaţii verzi ale blocurilor sau instituţiilor publice care se doresc a fi edificate, agresând populaţia şi afectând sănătatea acesteia, aşa cum a precizat Uniunea Europeană (U.E.) în momentul declarării infringementului pe Bucureşti, Iaşi, Braşov.

Exproprierea acestor terenuri este facilitată şi de noua prevedere din Legea nr.24/2007, a spaţiilor verzi, care dă posibilitatea autorităţilor, inclusiv celor locale, să intre, sau să reintre, în posesia terenurilor.

Se impune şi adoptarea unor măsuri de expropriere a unor terenuri proprietate particulară ce pot fi amenajate ca spaţii verzi, precum şi identificarea terenurilor instituţiilor publice ce pot căpăta tot destinaţia de spaţii verzi.

Acest impact negativ a dus la o implicare mai mare a cetăţenilor, astfel că au apărut multe grupuri civice în diferite zone ale oraşului, grupuri ce au solicitat ajutorul ONG-urilor specializate pe probleme de mediu, urbanism, patrimoniu. Unii dintre membri acestora au contribuit şi la redactarea acestei scrisori.

Parte din aceste grupuri sunt coordonate de Eco-Civica, de alte ong-uri din CMR sau din afară, iar implicarea lor merge până la acţiuni în instanţă, numărul acestora fiind extrem de mare. În urma solicitărilor repetate ale acestora, edilii Bucureştiului trebuie să asigure şi să generalizeze transparenţa decizională, precum şi abordarea proactivă a cetăţenilor cu privire la planuri şi proiecte cu impact, potenţial sau efectiv, asupra mediului şi comunităţii. Cetăţenii trebuie implicaţi şi consultaţi cu privire la orice astfel de intenţii, iar aceştia trebuie să aprecieze, în mod informat, impactul asupra mediului şi comunităţii.

Se impune ca, în regim de urgenţă, toate aceste autorităţi să colaboreze şi să declare de utilitate publică toate terenurile retrocedate pe spaţii verzi, în vederea exproprierii şi aducerea, sau mai bine zis readucerea lor în circuitul public.

Legislativul şi Guvernul nu trebuie să mai adopte proiecte legislative ce ar duce la edificarea spaţiilor verzi, iar autorităţile locale să nu mai adopte documentaţii urbanistice cu încălcarea legislaţiei de mediu.

Toate aceste măsuri, descrise mai sus, se pot lua şi aplica urgent. Beneficiile le-am descris şi sunt enorme, având efecte pozitive asupra sănătăţii populaţiei, ţinînd în frâu numărul deceselor cauzate de poluare şi reducând, cât mai mult, numărul lor''.

Semnatari – Fundaţia Eco-Civica, Coaliţia de Mediu din România, grupurile informale de cetăţeni din zona Sala Palatului, Bulevardul Unirii, Şos. Giurgiului 164, Parcul Tineretului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor