Spaţiile verzi în pericol să devină şantiere. Ministerul Mediului ameninţat cu proces

Activiştii de mediu au lansat o ultimă încercare de a rezolva amiabil disputa cu Ministerul Mediului, instituţie care a emis o serie de circulare ce contravin legislaţiei de mediu, dând, în schimb, apă la moară rechinilor imobiliari.
Defrişări Parcul Lumea Copiilor, Bucureşti, 27 mai 2014
Defrişări Parcul Lumea Copiilor, Bucureşti, 27 mai 2014 (Salvaţi Parcul Tineretului, Facebook)

Coaliţia pentru Mediu adresează un nou apel ministrului Mediului, cerând abrogarea a două circulare în urma cărora spaţiile verzi particulare pot să-şi schimbe destinaţia în construibil, iar planurile urbanistice de detaliu ar uma să nu mai fie evaluate de Agenţiile pentru protecţia de Mediu, ceea ce practic este un cadou de nepreţuit pentu rechinii imobiliari.

„Cerem respectarea legislaţiei de mediu care spune că toate planurile şi programele se supun evaluării de mediu. Legi de rang superior juridice spun ca toate planurile se evaluează. Nu se poate să vii tu să spui prin circulară, gata, asta nu se mai evaluează. Acesta este abuz în serviciu în formă calificată deosebit de periculoasă!” a declarat pentru Epoch Times vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, comentând demersul Coaliţiei de Mediu.

Practic, Ministerul Mediului a emis Ordinul Ministrului Mediului nr.777/ 22.04.2016 care abrogă Ordinul Ministrului Mediului 995/2006 ce stabilea lista planurilor şi programelor care se supun evaluării de mediu. Ulterior, ministerul a dat Circulara nr.13554 din 16.05.2016 în care explică faptul că doar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) urmează să nu mai fie evaluate de Agenţiile pentru Protecţia Mediului. A urmat o a doua circulară care stipulează că terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.

În acest context, reprezentanţii organizaţiilor de mediu îi reamintesc ministrului că majoritatea spaţiilor verzi din oraşe nu figurează ca atare în documentaţiile urbanistice, fiind încadrate în categoria curţi-construcţii. Figurând ca teren construibil, autorităţile locale avizează în număr mare PUD-uri, cu toate că terenurile sunt spaţii verzi protejate de OUG 195/2005. Dacă autoritatea de mediu, singura care mai poate opri construirea pe spaţiile verzi, este scoasă din procesul de evaluare a planurilor, rezultatul va fi un dezastru. În consecinţă, în cazul în care ministrul nu va da curs solicitării de a anula cele două circulare şi nu va informa agenţiile d de protecţia mediului că se vor respecta legile în vigoare, Coaliţia pentru Mediu îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă.

Redăm scrisoarea adresată de Coaliţie Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

"Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor,
În atenţia: Doamnei Ministru,

Coaliţia pentru Mediu din România (CMR) vă prezintă punctul de vedere referitor la evaluarea planurilor şi programelor şi a modului de evaluare şi edificare a spaţiilor verzi.

În aprilie 2016 MMAP emite O.M. 777 ÎN TEXTUL CĂRUIA SE SPUNE CLAR CĂ SE ABROGĂ O.M. 995/2006, ADICĂ ÎNTREAGA LISTA DE PLANURI ŞI PROGRAME CE AR TREBUI SUPUSE EVALUARII DE MEDIU, MOTIVUL INVOCAT FIIND EVITAREA SUPRAREGLEMENTĂRII.

La o lună de la emiterea OM 777, se emite CIRCULARA nr. 13554/16.05.2016 în care se explică, foarte confuz, că O.M. 777 se referă numai la PUD-uri!!!

În aceeaşi zi se emite şi CIRCULARA nr. 13547/16.05.2016 care explică, la fel de confuz, că se poate schimba destinaţia unui spaţiu verde în construibil, având în vedere modificarea art. 18 din Legea 24/2007, a spaţiilor verzi, căruia i s-a adăugat aliniatul 9:

- terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.

OUG 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precizează la art.73:

Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare.

Această prevedere a articolului 73 este preluată de HG 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care menţionează

-Art. 5. - (1) Evaluarea de mediu se efectuează pentru planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, conform prevederilor alin. (2)-(4).

(2) Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care:

a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultura, silvicultură, pescuit şi acvacultură, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, şi care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri; ori care
b) datorită posibilelor efecte, afectează ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001.

În anul 2006 este emis O.M. 995, pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Urmează o listă cu planurile şi programele care urmează a se supune evaluării de mediu conform HG 1076/2004.
La litera k sunt trecute şi Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD).

În realitate, enumerarea planurilor şi programelor din lista publicată în O.M. 995/2006, este preluată din Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul care spune:

-Art. 45 - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.

Aşadar, dezvoltarea urbanistică a teritoriului se face, inclusiv, prin Planuri Urbanistice de Detaliu. Iată şi ce reglementări se pot face prin PUD, aşa cum sunt menţionate în Legea 350/2001, art.32:

- alin.5), b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural - volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.

Conform statisticilor, ponderea Planurilor Urbanistice de Detaliu este mult mai mare decât cea a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).
O altă statistica arată că majoritatea PUD-urilor nu au la bază o documentaţie PUZ ci sunt emise, în general, în baza prevederilor Planului Urbanistic General (PUG), ASADAR NU PUTEM VORBI DE O DUBLA REGLEMENTARE.

Am făcut aceste precizări pentru a înţelege sensul textului de mai sus şi a combate afirmaţiile MMAP care motivează cele descrise în textul prezentat prin EVITAREA SUPRAREGLEMENTARII.

Noi credem că emiterea simultană a celor două Circulare şi, anterior, a O.M. 777, nu este întâmplătoare şi pare, mai degrabă, o acţiune concertată care are şi va avea efecte catastrofale asupra localităţilor urbane şi a unor arii protejate care au în perimetrul lor şi terenuri aflate în intravilanul localităţilor.

De ce credem că aceste acţiuni concertate, sau nu, vor avea efecte negative asupra mediului, redăm mai jos.

Majoritatea spaţiilor verzi ale unei localităţi urbane nu figurează, ca atare, în documentaţiile urbanistice fiind încadrate în categoria curţi-construcţii, exact în sensul prevăzut de modificarea Legii 24/2007 şi pe placul dezvoltatorilor imobiliari.

Dacă în PUG aceste terenuri nu figurează ca spaţii verzi, ele se pot edifica prin autorizare directa sau PUD.
În general. PUD-ul este solicitat în astfel de cazuri pentru poziţionarea pe parcelă, retrageri, accesuri, utilităţi, etc. Retragerile afectează foarte mult vecinătăţile, obturând însorirea acestora, încălcând O.M. Sănătăţii nr. 119/2014.

Figurând ca teren construibil, autorităţile locale avizează aceste PUD-uri, în număr foarte mare, cu toate că terenurile sunt spaţii verzi protejate de OUG 195/2005, art.71. Autoritatea de mediu nu mai evaluează planurile iar la această etapă nici nu are obligaţia să efectueze vizita în teren.

Când dosarul este supus evaluării de mediu, la faza de investiţie, deja există Hotărâre a Consiliilor Locale, sau cel General, care certifică învestiţia şi, mai mult, Certificatul de Urbanism este valabil şi la faza de investiţie, cu aceeaşi funcţiune, curţi-construcţii, dispărând utilizarea actuală de spaţiu verde.

În această situaţie sunt toate spaţiile verzi ale blocurilor şi instituţiilor publice, parcuri întregi retrocedate sau a căror funcţiune e construibilă, scuaruri, aliniamente, zone împădurite intravilane, anumite terenuri din arii şi zone protejate şi multe alte categorii de spaţii verzi. A fost unul din exemplele prin care se pierd suprafeţe mari de spaţii verzi iar autoritatea de mediu devine complice.

Consultând persoane abilitate pe probleme juridice, Coaliţia pentru Mediu din România, afirma că abrogarea O.M. 995/2006 prin O.M. 777/2006 este corectă şi susţinem că O.M. 995/2006 nu respectă prevederile OUG 195/2005 şi HG 1076/2004. Nu înţelegem,însă, cum prin cele două Circulare, care nu au putere juridică, se pot modifica prevederile unor acte normative şi explicăm afirmaţiile noastre:

OM 995 / 2006 era doar o listă neexhaustiva de exemple. Emiterea lui nu aduce, juridic, nicio obligaţie în plus sau în minus pentru vreo autoritate. Abrogarea lui, de asemenea, nu introduce şi nici nu scoate vreo categorie de planuri sau programe de sub obligaţia evaluării de mediu, şi niciun alt ordin ministerial nu ar putea să o facă cât timp avem prevederi exprese în acte normative de rang superior - în OUG 195 / 2005, privind protecţia mediului şi în HG 1076 / 2004. Conform principiului ierarhiei actelor normative, un act de rang inferior nu poate abroga, modifica, deroga de la unul de rang superior, deci un OM nu ar putea introduce sau scoate o categorie de planuri sau programe ( în cazul nostru, PUD-urile) de sub incidenţa prevederilor unor acte normative de tip HG şi OUG.
Problema este acea circulara care ”explică” APM-urilor că ar trebui să interpreteze abrogarea OM 995/2006 că o scoatere a PUD-urilor de pe lista planurilor supuse evaluării. Acolo este eroarea, sau mai probabil abuzul, şi acea Circulara 13554 trebuie retrasă de minister şi sancţionaţi emitenţii ei.

E greu de crezut că este o eroare, nu o intenţie, având în vedere că în aceeaşi zi este emisă şi Circulara 13547, cu spaţiile verzi particulare.

Rugăm MMAP să retragă imediat cele două Circulare şi să comunice APM-urilor că se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare, în sensul că toate planurile şi programele se vor supune evaluării de mediu iar toate categorile de spaţii verzi vor respecta prevederile art. 71 din OUG 195/2005.

În cazul în care nu veţi da curs solicitării noastre, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanţelor de judecată.
Va solicităm să precizaţi dacă Secretarul de Stat a avut delegare de competenţe în emiterea O.M. 777/2016.

Cu deosebita stimă,
Coaliţia pentru Mediu din România"

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură