Legi de importanţă capitală în domeniul urbanismului şi spaţiilor verzi, pe rolul Parlamentului. Scrisoare deschisă a societăţii civile

Mai multe grupuri civice au lansat o scrisoare deschisă prin care cer parlamentarilor, autorităţilor locale responsabilitate în dezbaterea şi adoptarea unor legi care vor avea o importanţă crucială în materie de mediu, urbanism, spaţii verzi.

Ei le cer celor care vor lua decizii în cazuri particulare legat de construcţii şi de amenajarea a teritoriului, să nu ne întoarcă în anul 2023, când amendamentele toxice erau mutate special de la o lege la alta, pentru a trece fără a fi observate.

Apelul este lansat în condiţiile în care în parlamentarii vor vota în curând Codul amenajării teritoriului urbanismului şi construcţiilor şi un proiect de Lege privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.

Redăm scrisoarea deschisă:

Deşi ştim că spaţiile verzi sunt extrem de importante pentru sănătatea oamenilor, posibilitatea diminuării lor prin transformarea în construcţii, drumuri etc. se tot transferă prin amendamente şi modificări, de la o lege la alta. Fie că e vorba de Legea spaţiilor verzi sau de CATUC (Codul amenajării teritoriului urbanismului şi construcţiilor), zeci de organizaţii neguvernamentale şi grupuri civice, cer de ani de zile legi făcute şi votate responsabil şi demersuri transparente, în dialog cu specialiştii şi societatea civilă.

În contextul unor spaţii verzi mult prea puţine (sub norma UE de 26mp per locuitor) şi având date care spun că 24% dintre decesele cauzate de atacurile vasculare cerebrale (conform Aerlive.ro) sunt cauzate de poluarea aerului, cerem în continuare Parlamentului şi Guvernului măsuri responsabile şi transparente pentru protejarea spaţiilor verzi şi a sănătăţii românilor.

În mod deosebit zilele astea cerem acest lucru, întrucât în 27 octombrie s-a reluat dezbaterea CATUC şi vrem să cerem pe această cale, doamnelor şi domnilor deputaţi, să voteze cu simţ de răspundere şi prioritizând binele şi sănătatea cetăţenilor, adică oraşe verzi şi cât mai puţin afectate de poluare.

De ce e important

• Constituţia României garantează cetăţenilor un mediu sănătos. Dar sănătatea cetăţenilor este afectată de poluare, iar poluarea este influenţată de cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi.

• Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, poluarea aerului reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea locuitorilor oraşelor europene, fiind principalul declanşator al bolilor cardiace şi al atacurilor vasculare cerebrale, dar şi al bolilor pulmonare inclusiv a cancerului pulmonar.

• Garda Naţională de Mediu evidenţiază o situaţie alarmantă: aproape jumătate dintre oraşele din ţară nu au destule spaţii verzi (norma recomandată de UE fiind de min. 26 mp. per locuitor), iar despre cealaltă jumătate nu există date clare. Bucureştiul ilustrează cel mai bine gravitatea situaţiei. Din 1989 până în prezent parcurile urbane, grădinile dintre blocurile şi alte suprafeţe verzi au fost diminuate cu peste 50%.

• Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane având un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei.

• Calitatea vieţii umane din oraşe depinde de modul în care spaţiile verzi sunt îngrijite. Odată cu temperaturile ridicate, ploile mai rare şi înmulţirea construcţiilor în oraşe, spaţiile verzi sunt o resursă importantă pentru calitatea vieţii oamenilor. Spaţiile verzi înseamnă parcuri publice, grădini publice (spre exemplu grădinile botanice), serele, pepinierele, grădinile din jurul blocurilor de locuinţe şi nu în ultimul rând aliniamentele stradale.

• Colectiv, existenţa unor spaţii verzi abundente ajuta la purificarea aerului de praf şi gaze nocive sănătăţii, stocarea carbonului, menţinerea temperaturilor la niveluri mai scăzute, absorbţia apelor pluviale, reducerea zgomotului, asigurarea biodiversităţii (de la specii de fluturi, păsări, animale mici sau specii de copaci, arbuşti şi flori decorative) sau recreerea. Calitatea vieţii umane din oraşe depinde de modul în care spaţiile verzi sunt îngrijite şi lăsate să asigure aceste beneficii în mod cât mai ridicat.

Exemple de amendamente toxice şi pericolul lor

În ultima versiune discutată a Codului amenajării teritoriului urbanismului şi construcţiilor (CATUC) există mai multe amendamente care lasă mână liberă la tăieri de arbori şi betonarea spaţiilor verzi.

• Articolul 59 marginal 78 aduce un amendament cel puţin ciudat: pentru iniţierea PUD/PUZ* (adică aprobarea iniţierii unei construcţii) nu se mai cere avizul funcţionarilor specializaţi din primărie, ci al unei comisii de urbanism a consiliului local (politicieni aleşi prin vot odată cu primarul unei localităţi). Cu alte cuvinte, nu profesioniştii decid, ei nu mai au niciun cuvânt de spus, ci consilierii care, oricât ar fi de oneşti, nu sunt specialişti în domeniu. E ca şi cum ne-am duce la doctor, dar am primi diagnostic şi tratament de la contabilul spitalului.

• La articolul 63 marginal 83 apare un amendament şi mai grav, referitor la reglementările ce pot fi schimbate prin PUZ. Mai exact permite ca spaţiile verzi să devină, din punct de vedere urbanistic, altceva – orice altceva. Aşadar, dintr-o hotărâre părtinitoare, încurajată poate monetar, un spaţiu verde se poate transforma într-o construcţie, în mod complet legal.

• Articolul 66 marginal 86 se referă la iniţierea elaborării PUZ (Plan de Urbanism Zonal) de persoane interesate, private. Iar unul dintre amendamente permite schimbarea indicatorilor urbanistici, astfel încât suprafaţa construită poate creşte de la 10% la 20%, cauzând astfel o densificare mult mai mare. Măsură alterează rolul unui PUG (Planul de Urbanism General) care trebuie să ia în considerare spaţiile de parcare, densificarea etc. Concret, suprafaţa de construire şi înălţimea vor putea fi mărite nu cu 10% ca până acum, ci cu 20%.

Ce s-a întâmplat până acum

Două legi importante, la care apar amendamente care ameninţă cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi sunt amânate, dar ar putea fi oricând votate într-o formă inadecvată.

• PL-x nr. 668 / 2018, Proiect de Lege privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor - „Legea spaţiilor verzi” cum este numită popular, rămasă la sertar din 2023. Legea a fost deja întoarsă de către Preşedinte, cu anumite modificări cerute. Printre modificările cerute nu se află toate cele cerute de societatea civilă şi de specialişti, deci ea rămâne o lege nepotrivită în forma în care ar putea fi promulgată (nu se pot modifica alte aspecte decât cele cerute de Preşedinte).

• PL-x nr. 418 / 2023, Proiect de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor (CATUC) a rămas şi el la sertar, tot din 2023 - Amendamentele toxice propuse la Legea spaţiilor verzi, care riscam să fie votate în Parlament, au fost trecute peste noapte la CATUC, după ce societatea civilă a ieşit în stradă pentru a proteja Legea spaţiilor verzi şi a se opune amendamentelor. Practic, a fost că şi când Parlamentul a jucat leapşa de la o lege la alta, cu efecte grave pentru toate persoanele care trăiesc şi respiră în România. Dezbaterea (şi votul final asupra) CATUC a fost şi ea amânată.

• După nenumărate discuţii, participări în şedinţe, proteste pe acest subiect, luni 22 septembrie a fost trimisă o scrisoare semnată de către peste 22 organizaţii şi grupuri civice, pentru că am aflat că încă se fac propuneri de modificare a legii spaţiilor verzi ce ar permite schimbarea destinaţiei acestora. Semnatarii scrisorii au cerut Parlamentului să trateze cu responsabilitate şi transparenţă aceste legi.

Ce se întâmplă chiar acum:

• În data de 27 octombrie 2025 au reînceput dezbaterile la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, din Camera deputaţilor. Atât specialişti, cât şi civici s-au implicat în proces. Acum, aşteptăm ca în urma negocierilor din Parlament, această lege să fie votată în forma ei cea mai adecvată pentru o dezvoltare urbană care are în centrul său oamenii.

• Urmează să avem o întâlnire în data de 11 decembrie cu decidenţi şi specialişti, pentru a ne asigura că, indiferent dacă votează sau nu legea până atunci, găsim împreună cea mai bună soluţie pentru a proteja spaţiile verzi.

Le cerem atât parlamentarilor, care acum votează, cât şi autorităţilor locale, care vor lua decizii în cazuri particulare legat de construcţii şi de amenajarea a teritoriului, să nu ne întoarcă în anul 2023, când amendamentele toxice erau mutate special de la o lege la alta, pentru a trece fără a fi observate. Le cerem să voteze şi să aplice legi cu responsabilitate!

Organizaţii semnatare

Floreasca civică

Fundaţia Centrul de Resurse pentru participare publică

Asociaţia A.R.T. Fusion

Asociaţia Părinţi de Cireşari

Nod Makerspace

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Asociaţia Aspire to Change

Grupul de Iniţiativă Civică Spaţii Verzi Sănătoase

Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei

Grupul de Iniţiativă Civică I.O.R. Titan

Asociaţia CSR Nest

ARCA - Asociaţia pentru cetăţenie culturală

Adriana Pitea

Grupul de Iniţiativă Civică Parc Bazilescu

Parcul IOR Dispare

Fundaţia Comunitară Bucureşti