854 de hectare de păduri virgine cartate pentru a fi incluse în Catalogul Naţional
alte articole
Tabăra organizată de Greenpeace în zona lacului Vidraru din Munţii Făgăraş a luat sfârşit pe 28 august, după trei săptămâni de muncă la finele cărora voluntarii, veniţi din 14 ţări, au cartat 854 de hectare de păduri virgine pentru a fi incluse în Catalogul Naţional şi 985 de hectare de păduri virgine distruse.
La finele acestui demers, Greenpeace cere Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să îşi asume responsabilitatea şi să iniţieze de urgenţă un proiect naţional de identificare a tuturor pădurilor virgine şi să le includă pe acestea în Catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine din România şi să interzică tăierile de arbori în toate pădurile virgine şi cvasivirgine până la finalizarea completă a inventarului naţional.
"În ultimele trei săptămâni, zeci de activişti Greenpeace din 14 ţări europene au cartat 845 de hectare de păduri seculare în Munţii Făgăraş din judeţul Argeş. Greenpeace va propune ca aceste păduri să fie incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine care a fost instituit de Guvernul român. Analiza Greenpeace arată de asemenea că în ultimii zece ani, în zona care înainte adăpostea 2.575 de hectare de păduri virgine, 985 de hectare (38,3%) au fost distruse. Activiştii atrag atenţia şi asupra faptului că puţinele păduri virgine rămase sunt încă ameninţate, în mare parte de exploatările forestiere. Greenpeace cere Ministrului Mediului Apelor şi Pădurilor din România să aplice de urgenţă moratoriul instituit prin lege asupra oricărei forme de intervenţie în pădurile care încă se pot califica pentru a fi incluse în Catalog şi protejate.", se arată în comunicatul remis de Greenpeace redacţiei Epoch Times.
Documentarea detaliată a valorii ecologice
Potrivit sursei citate, activiştii de mediu au realizat un inventar detaliat în 15 suprafeţe de probă dintr-o pădure de 141,9 hectare în valea Cumpăna, din Munţii Făgăraş. Ei au măsurat fiecare arbore cu un diametru la înălţimea pieptului de minim 7 centimetri, au identificat specia şi au notat dacă arborele are caracteristici speciale de biotop, precum scorburi, cuiburi sau găuri făcute de ciocănitori. Au fost măsuraţi şi arborii morţi, pe picior sau la sol, cu un diametru mai mare de 20 de centimetri, luând în considerare şi diferitele stadii de descompunere. În total, 3960 de arbori vii, din care 616 arbori cu un diametru la piept de 50 de centimetri şi peste. Mai mult, au fost documentaţi şi 197 arbori morţi pe picior şi 357 de arbori morţi la sol.
Numărul mare de arbori bătrâni vii, precum şi cantitatea şi calitatea lemnului mort este un indicator important al ecosistemelor intacte, mai arată Greenpeace, precizând că informaţiile colectate vor fi analizate pentru a sublinia valoarea ecologică a acestei păduri. În ciuda faptului că acolo au avut loc tăieri de arbori, chiar şi aceste aşa-numite păduri cvasi-virgine sunt foarte importante pentru climă şi biodiversitate.
De asemenea, Greenpeace a mai documentat două zone, văile Cumpăniţa şi Muşeteica, ajungând la un total de 845 de hectare de pădure documentate potrivit cerinţelor oficiale pentru includerea în Catalog.
Doar în ultimii 10 ani, în două văi, 38,3% din pădurile virgine au fost distruse
Pentru văile Cumpăna şi Cumpăniţa, a fost documentată o zonă cu păduri virgine de 2.575 de hectare, într-un raport publicat în 2005. O analiză a imaginilor satelitare realizată de Greenpeace arată că de atunci, 38,3% din aceste păduri au fost degradate sau distruse, în mare parte din cauza exploatărilor forestiere şi a infrastructurii asociate acestora, precum drumurile forestiere şi drumurilor de scoatere a lemnului.
Tăierile de arbori continuă chiar şi în pădurile virgine
Greenpeace a documentat şi faptul că exploatările forestiere continuă încă, chiar şi în puţinele păduri virgine rămase.
Din păcate, în ultimul deceniu, au avut loc exploatări forestiere legale în păduri virgine, pentru că acest lucru nu a fost prevenit de nicio lege sau practică de management silvic. Lipsa de viziune şi responsabilitate a însemnat că România şi astfel inclusiv Europa să piardă aproape jumătate din pădurile virgine existente în urmă cu un deceniu,” declară Valentin Sălăgeanu, coordonatorul campaniei de păduri şi biodiversitate al Greenpeace România.
"Greenpeace cere ministerului să îşi asume responsabilitatea şi să iniţieze de urgenţă un proiect naţional de identificare a tuturor pădurilor virgine şi să le includă pe acestea în Catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. De asemenea, este imperativ să interzică tăierile de arbori în toate pădurile virgine şi cvasivirgine până la finalizarea completă a inventarului naţional.", concluzionează organizaţia.