Zeci de copaci tăiaţi de pe Kiseleff. Masacru sau necesitate?

Pe Facebook au fost postate zilele acestea o mulţime de poze cu bulevardul Kiseleff, unul din cele mai frumoase ale Capitalei, presărat cu cioturi de copaci. Numeroasele fotografii cu buturugi sau porţiuni de iarbă ca nişte gingii ştirbe, din care ADP a smuls rădăcinile copacilor, au stârnit valuri de revoltă, în condiţiile în care Bucureştiul este un oraş atât de poluat. De partea sa, Primăria Capitalei, cea care a avizat defrişarea, susţine că arborii tăiaţi erau uscaţi în proporţie de 80-100% sau în declin biologic şi că în locul lor se vor planta 102 arbori tineri şi sănătoşi.

În acest context, Epoch Times a cerut opinia expertului silvic Octavian Alexandru Berceanu, care, după ce a studiat fotografiile postate pe internet şi a fost la faţa locului, a ajuns la concluzia că, de data aceasta, Primăria a procedat corect: copacii de pe Kiseleff erau "bolnavi" de poluare şi trebuiau înlocuiţi.

„Mulţi dintre copacii de pe Kiseleff au fost puşi acum 40 de ani, pe vremea lui Ceauşescu, când pe bulevard circulau probabil în jur de 1.000 de Dacii pe zi. Ori, acum, am numărat 200 de maşini în 2 minute şi nu era trafic intens … Toată benzina nearsă, toate gazele de eşapament se duc în aer şi primul contact îl au cu frunzele copacilor. Mai mult, maşinile prin gazele de eşapament produc un curent de aer foarte cald, în jurul la 80 grade, plin de noxe, care este factor de stres pentru arbori, provocând o evapotranspiraţie la nivel foliar, poate de zece ori mai mare decât în mod normal.

Ori, pentru o astfel de evapotranspiraţie la nivel foliar este nevoie de o absorbţie foarte mare de apă din pământ. Pentru absorbţia de apă, arborele are nişte rizomi aproape microscopici pe rădăcini, prin care absorb apa. Aceşti rizomi foarte fini absorb apă şi o transferă rădăcinilor groase şi adânci şi ca să funcţioneze bine, ei trebuie să fie nederanjaţi. Ori, când ai 200 de automobile la 2 minute, vibraţia produsă în sol e foarte mare şi blochează absorbţia apei, ceea ce e iarăşi un factor de stres. Aşa că peste jumătate din arborii plantaţi pe Kiseleff sunt foarte uscaţi, dacă ar fi fost în pădure, eu îi extrăgeam! Dacă mergem pe o stradă laterală Kiseleff-ului sau Mărăşeşti-ului în 30 de metri observăm arbori viguroşi, plini de viaţă, din aceleaşi specii dar mai puţin expuşi noxelor, temperaturii specifice şi vibraţiilor traficului rutier”, a declarat Octavian Berceanu.

Cât despre faptul că unii dintre arborii pentru care se dispune defirşarea mai au încă frunze verzi, sau o parte din coronament funcţională, Octavian a explicat că acesta nu este un indiciu ferm, chiar dacă unii arbori mai au ceva frunze verzi, asta nu schimbă cu nimic faptul că sunt foarte bolnavi şi, din păcate, unii dintre ei chiar trebuie tăiaţi.

„În pădure, se fac nişte intervenţii numite “de igienă”, cum le spunem noi, când se scot arborii bolnavi. Arborii de pe Kiseleff sunt mai bolnavi decât cei pe care îi scoatem din pădure! Copacii tăiaţi erau fără vigoare şi încă mai sunt unii care trebuie scoşi dar probabil că nu au fost tăiaţi să nu se creeze un val de isterie. Majoritatea oamenilor nu au expertiză în materie, văd că arborele mai are ceva frunze verzi şi sar dacă este tăiat. Lucrurile se pot schimba în bine prin educaţie şi raţiune” a explicat Berceanu, reamintind că Bucureştiul este cea mai poluată capitală din Europa iar nivelul de poluare este extrem de ridicat, prea ridicat pentru copacii de pe Kiseleff, care, în opinia sa, sunt arbori "îmbătrâniţi fiziologic prematur" şi mai au cel mult doi ani de viaţă.

În concluzie, mare parte dintre copacii de pe Kiseleff ar fi trebuit înlocuiţi şi nu există argumente pro în favoarea tăierii acestora în tranşe. În schimb, cu cât faci însă o comandă mai mare de arbori cu atât e discountul mai mare şi costurile de achiziţie ale arborilor sunt mai mici.

Având în vedere că pe lângă defrişările necesare, mai există şi tăieri de copaci de-a dreptul abuzive, iar toaletările sunt adesea un masacru, Octavian Berceanu îi invită pe cei ce doresc să afle când, cum, de ce şi în ce condiţii se poate interveni asupra arborilor la un curs practic de evaluare a oportunităţii tăierii copacilor în mediu urban. Evenimentul va avea loc vineri, 15 iulie. Mai multe informaţii puteţi accesa aici.

Octavian Alexandru Berceanu este expert silvic, vicepreşedinte al Institutului pentru Dezvoltare şi Inovare şi consultant pentru Greenpeace. În perioada 2000 - 2007, Octavian Alexandru Berceanu s-a ocupat de protecţia pădurilor din jurul Capitalei.