Sindromul intestinului iritabil. Dieta mediteraneană - o soluţie simplă şi eficientă pentru reducerea acestuia
Multe persoane care suferă de sindromul intestinului iritabil (SII) au dificultăţi dacă urmează o dietă săracă în alimente FODMAP (fermentabile, oligozaharide, dizaharide, monozaharide şi polioli), considerată adesea prea complexă. Lăsaţi dietele complicate. Trecerea la o dietă de tip mediteranean – ulei de măsline, peşte, legume şi cereale integrale – a depăşit recomandările medicale clasice pentru reducerea simptomelor sindromului intestinului iritabil, ajutând aproape două treimi dintre pacienţi să se simtă mult mai bine în şase săptămâni.
Rezultatele publicate în Annals of Internal Medicine sugerează că dieta mediteraneană ar putea constitui o intervenţie alimentară de primă intenţie pentru sindromul intestinului iritabil, opţiune pe care cercetătorii o consideră preferabilă recomandărilor actuale pentru o dietă săracă în FODMAP, complexă şi dificil de urmat pentru mulţi pacienţi.
Sindromul intestinului iritabil provoacă dureri abdominale persistente, balonare şi tulburări de tranzit, afectând până la 15% din populaţia americană, majoritatea pacienţilor dezvoltând primele simptome înainte de vârsta de 40 de ani. În Franţa, procentul populaţiei afectate de sindromul intestinului iritabil este estimat în general între 4,2% şi 5%. SII afectează astfel câteva milioane de persoane în Franţa, având un impact semnificativ asupra calităţii vieţii acestora. Se estimează că 1 din 4 persoane la nivel mondial suferă de sindromul intestinului iritabil, cifrele exacte variind în funcţie de regiune şi criterii de diagnostic - femeile sunt mai susceptibile de a fi afectate de această afecţiune.
Pacienţii care au urmat dieta mediteraneană, în comparaţie cu cei care au urmat dieta FODMAP, au raportat reducerea balonării, precum şi diminuarea durerii.
O primă linie de apărare
Studiul a inclus 139 de adulţi cu sindromul intestinului iritabil, cu vârsta medie de 40 de ani, în majoritate femei. Participanţii au fost repartizaţi fie într-un regim mediteranean, fie în cadrul unui program clasic de consiliere nutriţională pentru o alimentaţie sănătoasă. Ambele grupuri au fost însoţite de propriul dietetician şi au urmat regimul alimentar timp de şase săptămâni.
La sfârşitul studiului, 62% dintre persoanele care au urmat dieta mediteraneană au constatat reducerea semnificativă a simptomelor — o scădere de cel puţin 50 de puncte pe scala de severitate a simptomelor SII, stabilită pe baza autoevaluării participanţilor privind durerea, balonarea şi impactul SII asupra vieţii lor cotidiene. În comparaţie, 42% dintre persoanele care au urmat sfaturile alimentare tradiţionale au observat îmbunătăţiri similare.
În plus, 44% din grupul mediteranean au prezentat o reducere de 100 de puncte a simptomelor SII, faţă de 32% în grupul tradiţional. Scăderea medie a severităţii simptomelor a fost, de asemenea, mai importantă în grupul mediteranean. Chestionarul este notat pe o scară de 500, scorurile de la 300 la 500 corespunzând celor mai severe forme. O reducere de 100 de puncte poate fi suficientă pentru a trece un participant dintr-un grup cu simptome moderate într-un grup cu simptome uşoare.
Participanţii cu SII moderat sau sever au fost cei mai receptivi la dieta mediteraneană, în timp ce efectele la persoanele cu simptome uşoare au fost mai puţin evidente, în parte din cauza numărului mai mic de pacienţi din acest subgrup.
Studiul a constatat, de asemenea, că dieta mediteraneană a dus la reducerea mai semnificativă a durerii abdominale. Totuşi, nu s-au observat diferenţe semnificative între grupuri în ceea ce priveşte starea de spirit, simptomele generale, calitatea vieţii sau satisfacţia alimentară.
Echipa de cercetare a remarcat însă, că „mecanismul prin care dieta mediteraneană ameliorează simptomele SII rămâne incert”.
De ce dieta mediteraneană este mai bună?
Deoarece simptomele sindromului intestinului iritabil sunt adesea legate de alimentaţie, mulţi pacienţi încearcă diferite moduri de alimentaţie pentru a obţine ameliorarea simptomelor.
Recomandările actuale sugerează să se înceapă cu o dietă echilibrată şi moderată, evitând iritanţii precum cofeina, alcoolul şi alimentele grase. Dacă acest lucru nu este suficient, mulţi apelează la dieta săracă în FODMAP, care exclude produsele lactate, zaharurile, anumite fructe, nuci şi proteine care pot fermenta în intestin. Însă această dietă poate fi complexă, costisitoare şi necesită adesea supraveghere specializată.
Deşi SII la unele persoane poate fi legat de o fermentaţie excesivă, acest lucru nu este neapărat valabil pentru toată lumea. Doar 70% dintre persoanele care urmează dieta săracă în FODMAP observă o îmbunătăţire semnificativă, ceea ce sugerează alte cauze posibile ale sindormului.
Dieta mediteraneană, care pune accentul pe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, peşte şi ulei de măsline, este mai uşor de urmat, mai echilibrată din punct de vedere nutriţional, recunoscută pentru efectele sale antiinflamatorii, oferind în acelaşi timp un aport suficient de nutrienţi, şi asociată cu sănătatea cardiacă şi bunăstarea mentală.
Mulţi consideră această dietă plăcută şi durabilă, deoarece oferă varietate şi savoare şi poate fi adaptată diferitelor culturi şi bugete, a declarat într-un interviu pentru Epoch Times Hannah Anderson, dieteticiană, care nu a participat la studiu.
„Dieta poate aborda câteva ajustări pentru a evita anumiţi factori declanşatori ai simptomelor, dar, în ansamblu, reprezintă un mod flexibil şi echilibrat de alimentaţie”, a adăugat aceasta.
Dieta mediteraneană poate fi, de asemenea, uşor adaptată pentru persoanele care urmează o dietă vegetală, a explicat pentru Epoch Times Alyssa Simpson, dieteticiană diplomată, specialistă certificată în nutriţie gastro-intestinală, care nu a participat la studiu.
Consumaţi mai puţine fibre
Experţii recomandă o abordare progresivă atunci când se adoptă un regim alimentar mediteranean pentru sindromul intestinului iritabil. „Schimbările prea bruşte, în special o creştere semnificativă a consumului de fibre, pot provoca uneori mai mult disconfort”, a declarat pentru Epoch Times Alexander LeRitz, dietetician, care nu a participat la studiu.
Este util să vă concentraţi pe alimente care sunt, în general, mai uşor de digerat, cum ar fi legumele fierte, fulgii de ovăz, bananele, fructele decojite, lintea, orezul sau tofu, a adăugat Alexander LeRitz. „Odată ce vă simţiţi confortabil, puteţi introduce treptat mai multă varietate, în funcţie de ceea ce tolerează corpul dumneavoastră. ”
Una dintre recomandările lui principale ar fi să ţineţi şi să menţineţi în mod regulat un jurnal alimentar şi al simptomelor, „deoarece acest lucru poate fi de mare ajutor” în timpul procesului, deoarece „permite corelarea a ceea ce mâncaţi cu ceea ce simţiţi, iar aceste informaţii vă pot ghida alegerile”.
Multe persoane cu SII reacţionează prost la anumite fibre, în special la fibrele insolubile, care cresc volumul şi accelerează tranzitul intestinal, a explicat pentru Epoch Times dr. Joseph Mercola, medic generalist, care nu a participat la studiu. „La început, poate fi preferabil să se acorde prioritate amidonului uşor digerabil şi carbohidraţilor simpli, care sunt absorbiţi mai sus în intestinul subţire”, a subliniat el, deoarece aceştia nu vor ajunge în colon pentru a alimenta bacteriile producătoare de gaze, adesea responsabile de balonare şi disconfort.
Dr. Mercola sfătuieşte persoanele care suferă de sindromul intestinului iritabil să înceapă prin a elimina mai întâi „cei mai mari vinovaţi”: uleiurile din seminţe, siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză şi alimentele procesate. „Aceste schimbări pot reduce semnificativ inflamaţia şi încărcătura de endotoxine”, care sunt toxine bacteriene ce pot fi introduse în timpul procesării alimentelor. „Apoi, începeţi să introduceţi alimentele de bază din dieta mediteraneană, cum ar fi legumele fierte, orezul alb şi fructele bine coapte, care sunt, în general, mai blânde pentru intestin.”
„În cele din urmă, dieta mediteraneană funcţionează atunci când reduce inflamaţia fără a supraîncărca sistemul digestiv”, a adăugat el. „Este vorba de a consolida rezilienţa, nu de a restricţiona — de a învăţa intestinul să tolereze mai mult în timp, nu mai puţin.”
Sursa: Epoch Times Franţa
