Violenţa în familie – fenomen actual în Republica Moldova

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatea contemporană este considerat a fi fenomenul violenţei în familie. Aceasta este o problemă complexă, care implică atât protecţia integrităţii personale a victimelor, cât şi protejarea intereselor lor sociale comune, precum libertatea, independenţa şi democraţia.

În societatea contemporană cazurile de violenţă în familie sunt foarte frecvente. Deşi violenţa în familie şi, în special, violenţa împotriva femeii constituie de câţiva ani un subiect de dezbatere, comunitatea internaţională nu a reuşit, până în prezent, să pună capăt acestei forme de violenţă extrem de distructive.

Familia, fiind definită ca o entitate fundamentală a societăţii, este ameninţată permanent de stresuri externe şi insecuritate socială, ce au reflexii ample în stresurile interne. Pe întregul continent familia este supusă schimbării, fie spre dezintegrare, fie prin perturbarea de esenţă a relaţiilor familiale, cu impact psihopatogen imediat şi îndepărtat. Iar din cauza aceasta suferă cei mai slabi, cei mai neajutoraţi – femeile, copii, bătrânii.

Dreptul de a trăi fără teamă şi brutalitate fizică şi psihică este stipulat în Constituţia Republicii Moldova (art.24, ” Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică”) pentru fiecare persoană, indiferent de sex. Exercitarea acestui drept, este însă diferit înţeles şi suportă o tratare diferită din partea autorităţilor şi a opiniei publice atunci când violenţa se manifestă în interiorul familiei.

În conformitate cu recomandările Comitetului Specializat CEDAW8 din 2006, prin care se atenţionează asupra necesităţii acordării unei atenţii sporite procesului de implementare a unor măsuri exhaustive de abordare a cazurilor de violenţă faţă de femei, în martie 2007, în Republica Moldova, a fost adoptată Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Legea nr. 45), care a fost promulgată de Preşedintele ţării pe 18 martie 2008, intrând în vigoare pe 18 septembrie 2008.

Actualmente când în Republica Moldova - stat independent şi democratic - se produce conştientizarea drepturilor şi libertăţilor umane, violenţa în familie a încetat de a mai fi un fapt disimulat.

Constatăm cu regret că violenţa împotriva membrilor de familie este una din principalele probleme legate de sănătate şi de drepturile omului.

Stările conflictuale din cadrul familiei ce se disting într-o evoluţie la cote ridicate spre fenomene infracţionale care se manifestă de multe ori, printr-un înalt grad de violenţă. Statistica oficială ne oferă date reale a infracţiunilor din cadrul familiei îndreptate ]n special împotriva femeilor, deoarece cea mai mare parte a victimelor nu solicită ajutorul organelor afacerilor interne, şi a serviciilor sociale.

Rezolvarea acestei probleme este destul de importantă deoarece consecinţele ei negative se răspândesc atât asupra generaţiilor noi cât şi asupra întregii societăţi.

Violenţa în familie este o sferă a vieţii private care nu poate fi monitorizată decât prin efortul victimelor înseşi şi doar atunci când acestea: îşi cunosc propriile drepturi şi libertăţi; sânt informate privitor la organismele, structurile, persoanele cărora le pot solicita ajutor; sunt sigure că ajutorul va fi oportun şi eficient.

Adoptarea Legii privind combaterea violenţei în familie şi a modificărilor ulterioare a legislaţiei în domeniu constituie un pas important pentru Republica Moldova de a spune ”Stop violenţei în familie!”. De asemenea a fost creat un mecanism de implementare a acestei legi, contribuind semnificativ la plasarea problemei vizate pe agenda factorilor de decizie politică.

Pentru a putea fi implementată în practică această lege, în Codul de Procedură Civilă, la data de 09.07.10, a fost introdus capitolul XXX¹, întitulat Aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie.

Aceste noi prevederi vin să reglementeze momente, care, deşi nu sunt perfecte, totuşi necesită o interpretare a acestora. Ca parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei, prevenirea şi combaterea acestui fenomen reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, fapt pentru care asigurarea respectării principiilor fundamentale ale familiei, egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă determină scopul prevederilor legale în acest sens.

Prin urmare, protecţia juridică cuprinzătoare şi coerentă a integrităţii victimelor violenţei în familie are o importanţă capitală, autorităţile competente trebuind să acorde prioritate urmăririi penale a faptelor săvârşite cu violenţă în contextul relaţiilor de familie.

Violenţa în familie constituie un fenomen reflectat în ziua de azi prin prisma reglementărilor legale, iar înaintarea şi examinarea unor asemenea cazuri determină o procedură complexă, cu aspecte specifice.

Este foarte important mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie, modalităţile de solicitare a acestora din partea procurorilor sau a organelor de poliţie, inclusiv posibilitatea aplicării măsurilor de protecţie a victimei prin emiterea ordonanţei de protecţie de către instanţa de judecată, depistarea şi investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane, audierea victimelor şi importanţa acestora în cadrul probatoriului, precum şi măsurile de protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane.

Deşi abordarea violenţei în familie în Republica Moldova, a obţinut un progres semnificativ, totuşi mai există încă numeroase lacune legale, instituţionale şi de politici care persistă şi care trebuie abordate şi examinate.

Considerăm că procedura de judecare a cererii de aplicare a măsurilor de protecţie în cazul violenţei în familie este reglementată insuficient, neclarităţile fiind create de un vid legislativ ce nu permite soluţionarea numeroaselor incidente procesuale apărute la această etapă. Iar reglementarea în vigoare extrem de generalizată a procedurii de examinare lasă loc pentru interpretări şi aplicări neuniforme.

Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal, master în dreptul constituţional şi administrativ, şi audienta Institutului Naţional al Justiţiei din Republica Moldova