Revocarea donaţiei pentru ingratitudine

Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale contractului de donaţie (art. 827 Codul Civil al Republicii Moldova)

Potrivit Codului Civil al Republicii Moldova, art.827, prin contractul de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte părţi (donatar).

În baza definiţiei expuse, contractul de donaţie este marcat de următoarele trăsături caracteristice:

a) Donaţia este îndreptată spre majorarea patrimoniului donatarului;

b) Majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului gratuit;

c) Majorarea patrimoniului donatarului se face cu intenţia donatorului de a gratifica.

Deci contractul de donaţie are un efect translativ de drepturi şi este irevocabil, astfel încât în rezultatul încheierii contractului de donaţie, dreptul care reprezintă obiectul contractului trece din patrimoniul donatorului în cel al donatarului, iar desfacerea contractului, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege este posibil doar prin acordul comun al părţilor.

În general, contractul de donaţie este un contract cu titlu gratuit. Faptul dat se explică că sporind patrimoniul donatarului, donatorul nu urmăreşte obţinerea unor foloase patrimoniale. Potrivit literaturii de specialitate, dacă în rezultatul unui contract de donaţie donatorul obţine o contraprestaţie, donaţia se va considera simulată şi respectiv, lovită de nulitate absolută în condiţiile Art. 221 CC al RM. În cadrul contractelor gtratuite donaţia reprezintă o liberalitate, or, spre deosebire de contractele dezinteresate, în rezultatul donaţiei donatorul îşi reduce patrimoniul său.

Contractul de donaţie poate fi atât real, cât şi consensual. Contractul de donaţie este consensual de fiecare dată când conţine promisiunea de a dona în viitor (art. 830 CC al RM). În toate celelalte cazuri, contractul de donaţie are un caracter real, or se consideră încheiat din momentul transmiterii bunului (Art. 828 CC al RM).

Totodată contractul de donaţie este unilateral obligaţional. Astfel, în cazul contractelor reale, donatarul are o obligaţie legală de recunoştinţă. În cazurile când contractul conţine promisiunea de a dona în viitor, donatorul este obligat de a îndeplini acţiunile care reprezintă obiectul contractului.

În limita sarcinii impuse, Contractul de donaţie condiţionată are un caracter sinalagmatic. (art. 834 CC al RM).

În calitate de părţi la contractul de donaţie, adică de donator şi donatar, pot figura aţiţ persoanele fizice, cât şi juridice, inclusiv statul şi unităţile lui administrativ-teritoriale, prin intermediul organelor acestora (art. 58 CC al RM).

Contractul de donaţie este un act juridic care produce efecte doar între părţile lui, în timpul vieţii acestora.

Revocarea donaţiei pentru ingratitudine. (art. 835 Codul Civil al Republicii Moldova)

Donatorul are dreptul de a revoca donaţia pentru ingratitudine, adică în cazul lipsei de recunoştinţă manifestată de donatar pentru gratificarea înfăptuită prin intermediul contractului de donaţie.

În Codul Civil, art. 835 alin.1, sunt stabilite temeiurile de revocarea a donaţiei pentru ingratitudine.

Pentru atentat la viaţa donatorului sau rudelor lui apropiate, revocarea donaţiei se poate produce atunci când a existat o încercare a donatarului de a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate, care se consideră până la gradul IV inclusiv. Faptul comiterii unui atentat la viaţa persoanelor nominalizate de către donatar reprezintă o abatere gravă de la datoria de recunoştinţă pe care o are. În consecinţă donatorul este înzestrat cu dreptul de a revoca donaţia.

Precizăm: prin atentat la viaţă se va înţelege voinţa donatarului de a omorî pe donator sau pe cineva din rudele lui apropiate. Astfel este indiferent dacă a existat doar o tentativă de omor sau fapta s-a consumat, precum şi nu este necesară o condamnare penală a donatarului pentru fapta săvârşită. Este suficient ca instanţa de judecată să determine intenţia donatarului de a ucide. În cazurile când atentatul la viaţă a fost săvârşită din imprudenţă sau în stare de iresponsabilitate, considerăm că donatorul nu va putea cere revocarea donaţiei.

Un alt temei de revocare a donaţiei pentru ingratitudine este comiterea de către donatar a altor fapte ilicite faţă de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care reprezintă o ingratitudine gravă. Aceste fapte ilicite ar fi: manifestarea în formă de agresiuni la sănătatea sau integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri făcute în adresa donatorului sau a rudelor sale menţionate şi care dă dovadă de o ingratitudine gravă. Aprecierea acestora va fi făcută de instanţa de judecată, deoarece legea nu menţionează exhaustiv faptele ilicite care denotă o ingratitudine gravă,.

Un ultim temei de revocare a donaţiei pentru ingratitudine prevăzut de lege reprezintă refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului întreţinerea datorată, precum ar fi alimente, haine, etc. Refuzul de a oferi întreţinere se va consideră că o ingratitudine atunci când donatorul a avut nevoie de întreţinere şi a cerut-o de la donatar, însă ultimul, deşi a avut posibilitatea, a refuzat să o ofere fără o temeinică justificare.

Ca consecinţă a revocării donaţiei pentru ingratitudine donatorul poate cere restituirea bunului donat sau a contravalorii acestuia.

Revocarea pentru ingratitudine este recunoscută ca o restituire a darului cu caracter de sancţiune civilă şi nu o rezoluţiune a contractului, ca în cazul revocării donaţiei condiţionate. În relaţiile dintre părţile contractului de donaţie revocarea pentru ingratitudine produce un efect retroactiv. Donaţia se consideră a nu fi existat şi din acest considerent donatarul este obligat să restituie bunul donat.

Termenul de prescripţie pentru revocarea donaţiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an din momentul când donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezintă temei de revocare. Scurgerea termenului de prescripţie îl privează pe donator sau altă persoană îndreptăţită să ceară revocarea donaţiei. În cazul scurgerii termenului de 1 an revocarea donaţiei pentru ingratitudine nu a fost cerută, se prezumează că donatarul a fost iertat.

Acţiunea în revocare este o acţiune strict personală, deci doar donatorul este în drept de a cere revocarea donaţiei pentru ingratitudine. Moştenitorii donatorului devin titularii dreptului la acţiune în revocare doar în cazurile când donatorul a decedat fără a înainta acţiunea până la expirarea termenului de un an din momentul când a aflat despre fapta ilicită comisă de donatar sau atunci când acţiunea a fost înaintată de donator, însă acesta a decedat înainte de terminarea procesului.

Totodată, acţiunea de revocare a donaţiei nu poate fi intentată împotriva moştenitorilor donatarului. Deoarece revocarea donaţiei pentru ingratitudine reprezintă o sancţiune civilă, ea poate fi aplicată doar persoanei vinovate de săvârşirea ei, iar moştenitorilor nu li se poate imputa vina donatarului.

Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal şi master în dreptul constituţional şi administrativ în Republica Moldova