Un studiu arată că frauda ştiinţifică organizată este acum o industrie în plină expansiune

O reţea subterană organizată de indivizi şi grupuri permite cercetarea frauduloasă şi subminează din ce în ce mai mult integritatea ştiinţei, avertizează un nou studiu alarmant, scrie Independent.

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern din SUA au efectuat o analiză la scară largă a literaturii ştiinţifice şi au descoperit că reţele globale sofisticate subminează sistematic integritatea publicaţiilor academice.

Studiul, publicat în revista PNAS, afirmă că publicarea cercetărilor frauduloase depăşeşte ca număr lucrările ştiinţifice legitime.

Cercetătorii spun că aceste concluzii ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea ştiinţifică, ce trebuie să acţioneze înainte ca publicul să-şi piardă încrederea în procesul ştiinţific.

„Acest studiu este probabil cel mai deprimant proiect la care am participat în întreaga mea viaţă”, a declarat Luis AN Amaral, cercetător în sisteme sociale complexe la Universitatea Northwestern şi unul dintre autorii studiului. „Ştiinţa trebuie să se auto-reglementeze mai bine pentru a-şi păstra integritatea.”

Frauda ştiinţifică implică de obicei practici de cercetare frauduloase, cum ar fi falsificarea datelor sau plagiatul, care pot duce la retragerea articolelor.

Aceste practici erau considerate, în general, acţiuni izolate ale unor indivizi care luau scurtături pentru a avansa într-un domeniu din ce în ce mai competitiv. Dar ultimul studiu a descoperit o reţea subterană care operează în umbră „pentru a falsifica procesul ştiinţific”.

„În aceste procese sunt implicaţi milioane de dolari”, a declarat dr. Amaral.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat seturi de date din publicaţii retrase, înregistrări editoriale şi cazuri de duplicare a imaginilor din agregatoare importante de literatură ştiinţifică, precum Scopus al Elsevier şi PubMed al Bibliotecii Naţionale de Medicină. De asemenea, au analizat date din reviste ştiinţifice eliminate din bazele de date pentru că nu îndeplineau standardele de calitate sau etice şi din articole evidenţiate de popularul blog dedicat integrităţii ştiinţifice Retraction Watch.

Ei au descoperit o reţea de „fabrici de articole”, brokeri şi reviste infiltrate care produceau un număr mare de manuscrise şi le vindeau cadrelor universitare care doreau să-şi publice rapid noile lucrări.

Manuscrisele erau de obicei de calitate scăzută, conţineau date fabricate, imagini manipulate sau chiar furate şi conţinut plagiat.

„Nu numai că pot cumpăra articole, dar pot cumpăra şi citări. Apoi, pot apărea ca oameni de ştiinţă renumiţi, deşi abia au efectuat propriile cercetări”, a spus dr. Amaral.

Cercetătorii au declarat că abia au început să zgârie suprafaţa acestei reţele.

„Fabricile de articole funcţionează după o serie de modele diferite”, a spus Reese Richardson, un alt autor al studiului. „Adesea vând locuri de autor pentru sute sau chiar mii de dolari. O persoană poate plăti mai mult pentru primul loc în lista autorilor sau mai puţin pentru al patrulea loc.”

Academicienii par să promoveze publicarea cercetărilor frauduloase folosind o serie de strategii. În unele cazuri, grupuri de cercetători se înţeleg să publice lucrări în mai multe reviste. Când activităţile lor frauduloase sunt descoperite, retrag rapid lucrările.

Unii oameni plătesc pentru ca lucrările lor să fie acceptate pentru publicare în reviste printr-un „proces de evaluare falsă”.

Cele mai recente cercetări subliniază, de asemenea, rolul intermediarilor care permit publicarea în masă a articolelor frauduloase în reviste compromise.

„Intermediarii fac legătura între toate persoanele implicate în culise”, a explicat dr. Amaral. „Trebuie să găseşti pe cineva care să scrie articolul.

Trebuie să găseşti persoane dispuse să plătească pentru a fi autori. Trebuie să găseşti o revistă în care să poţi publica totul. Si ai nevoie de editori în revista respectivă care să accepte articolul.”

Aceste organizaţii clandestine ocolesc uneori revistele consacrate şi caută în schimb reviste defuncte pe care să le deturneze.

Când o revistă legitimă încetează să mai publice, unii actori rău intenţionaţi îi preiau numele sau site-ul web şi îi asumă în mod fraudulos identitatea.

„Acest lucru s-a întâmplat cu revista HIV Nursing. Aceasta era anterior revista unei organizaţii profesionale de asistenţă medicală din Regatul Unit, apoi a încetat să mai publice, iar domeniul său online a expirat”, a spus dr. Richardson.

„O organizaţie a cumpărat numele de domeniu şi a început să publice mii de articole pe teme care nu au nicio legătură cu asistenţa medicală.”

Cercetătorii solicită o abordare pe mai multe fronturi pentru a combate această reţea care subminează integritatea ştiinţei.

Ei subliniază necesitatea unei supravegheri sporite a proceselor editoriale, a îmbunătăţirii metodelor de detectare a cercetărilor fabricate şi a unei restructurări radicale a sistemului de stimulente în ştiinţă.

Oamenii de ştiinţă solicită, de asemenea, continuarea cercetărilor pentru a înţelege reţelele care facilitează aceste abateri.

„Dacă nu suntem pregătiţi să facem faţă fraudei care are deja loc, atunci cu siguranţă nu suntem pregătiţi să facem faţă ceea ce IA generativă poate face literaturii ştiinţifice”, a spus dr. Richardson.

„Nu avem nicio idee ce va ajunge în literatura de specialitate, ce va fi considerat fapt ştiinţific şi ce va fi utilizat pentru a antrena viitoarele modele de IA, care vor fi apoi utilizate pentru a scrie mai multe articole.”