Ce reprezintă actul administrativ şi contractul administrativ?

Ce reprezintă actul administrativ?

Definiţia oficială a actului administrativ o găsim în Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, în art. 2. Astfel, actul administrativ reprezintă „manifestarea juridică unilaterală de voinţă , cu caracter normativ sau individual, a unei autorităţi publice, emis în vederea organizării executării sau executării concrete a legii”.

Potrivit Mariei Orlov, noţiunea de act administrativ reprezintă „o categorie de acte juridice adoptate sau emise de autorităţile şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică, fiind o modalitatea de lucru a acestora, prin care se asigură realizarea puterii executive şi înfăptuirea sarcinilor şi obiectivelor ce revin administraţiei publice”.

Actul administrativ poate fi exprimat sub diferite forme şi denumiri: decizie, ordin, instrucţiune, regulament, dispoziţie, hotărâre, permis, autorizaţie etc.

Fiind o categorie a actelor juridice, actul administrativ este acea manifestare de voinţă a unei persoane fizice sau juridice, prin care se crează, se modifică sau se sting raporturi juridice de drept administrativ. rămânând a fi o formă principală prin care se asigură realizarea puterii executive, actele administrative se practică, în acelaşi timp şi în cadrul celorlalte două puteri (legislativă şi judecătorească), însă nu ca activitate de bază a acestora, ci doar ca activitate auxiliară, necesară pentru îndeplinirea activităţii de bază.

Actul administrativ are un şir de trăsături caracteristice , care îl deosebesc de celelalte acte juridice. Aceste trăsături sunt:

- Actul administrativ este un act juridic, deoarece produce efecte juridice, adică dă naştere, modifică sau stinge anumite drepturi şi obligaţii.

- Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă de putere, de obicei se determină voinţa unilaterală a autorităţilor publice, chiar dacă ,,la emiterea actului participă mai multe organe sau persoane,,[1]

- Actul administrativ este forma principală de activitate a organelor administraţiei publice. Obiectul actului administrativ constă în executarea legii.

- Actul administrativ este obligatoriu spre îndeplinire şi respectare, atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice cărora le este adresat, cât şi de organul emitent.

- Actele administrative au o putere juridică inferioară legii.

- Actul administrativ este executoriu imediat, fără nici o formalitate.

Ce semnifică contractul administrativ?

Teoria contractelor administrative s-a format în dreptul francez modern. Practica Consiliului de stat asupra contractelor administrative a fost dezvoltată ca urmare a existenţei în Franţa a instanţelor de contencios administrativ, care conţin reglementări juridice aplicabile administraţiei publice, diferite de reglementările din dreptul comun. Astfel, prof. Gaston Jeze a precizat că pentru existenţa contractului administrativ sunt necesare mai multe condiţii[2]:

- Un acord de voinţă între o autoritate a administraţiei publice şi un particular.

- Acordul de voinţă să aibă ca scop crearea unor obligaţii publice de prestare a unor lucrări sau servicii în schimbul unei remuneraţii.

- Prestaţia să fie destinată a asigura funcţionarea unui serviciu public.

- Părţile, printr-o clauză expresă, prin forma contractului, prin genul de colaborare sau prin orice manifestare de voinţă să fie înţeles şi să se supună regimului de drept public.

- Inegalitatea părţilor .

- Interpretarea extensivă a contractului în favoarea administraţiei publice, pentru realizarea interesului public .

- Dreptul autorităţii administrative de a lua măsuri executorii în mod unilateral.

- Aplicarea teoriei impreviziunii.

În România încă din 1970 a fost fundamentată teoria contractului administrativ ca o noţiune pe deplin compatibilă cu ,, realităţile specifice orânduirii socialiste,,[3]

Contractele administrative sunt folosite în ţările care aplică regimul juridic administrativ ca parte a dreptului public.

Organele administraţiei publice pentru realizarea sarcinilor pe care le au nu folosesc numai actele administrative, care au un caracter unilateral, ci şi contractele administrative care sunt acte juridice bilaterale[4]

Cu privire la noţiunea de contract administrativ în doctrină există mai multe opinii şi anume:

Alexandru Negoiţă menţionează că ,, contractele sunt acte juridice pe care le încheie organele administraţiei publice cu cei administraţi, acte care cuprind un acord de voinţă generator de drepturi şi obligaţii pentru părţile contractante,,[5].

În legea contenciosului administrativ legiuitorul tălmăceşte noţiunea de contract administrativ ca fiind ,, contract încheiat de autoritatea publică, în virtutea prerogativelor de putere publică, având ca obiect administrarea şi folosirea bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcţionarilor publici, care reiese din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora,,[6].

Doctrinarul Victor Guţuleac menţionează că noţiunea de contract administrativ nu e utilizată oficial în actele administrative, dar este un produs al teoriei dreptului administrativ. În doctrină au apărut demult discuţii privitor la existenţa contractului administrativ ca o formă a actului administrativ de sine stătător. În acest context apar două opinii contrar opuse. Prima opinie presupune că existenţa contractului administrativ ca formă a actului administrativ se pune la îndoială, iar a doua opinie prevede că contractul administrativ este o formă a actului administrativ cu perspectivă şi se întrebuinţează din ce în ce mai des datorită dezvoltării relaţiilor social economice.