Veste proastă pentru Marcel Vela. Adeverinţa lui de necolaborare cu Securitatea a fost atacată în instanţă
Şeful Direcţiei de Investigaţi din Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) Răzvan Popa, anunţă, printr-o postare pe Facebook, că adeverinţa de necolaborare cu Securitatea ceauşistă pe care o primise recent fostul ministru de Interne, Marcel Vela, a fost atacată în instanţă.
"Am o veste proastă pentru #SMENA Rescue Team (membrii Colegiului CNSAS care au votat în favoarea adeverinţei de necolaborare n.r.) .
Adeverinţa de necolaborare cu Securitatea decernată de Colegiul CNSAS lu Marcel Vela fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Da, aia de a dispărut de pe site-ul CNSAS la 2 zile după postare (prea târziu, pare-se).
Contestatorul este avocatul Nicuşor Maldea, fost judecător la Tribunalul Caraş-Severin. Care oricum face drumuri la Bucureşti, din cauza unui dosar în care e trimis în judecată pentru constituire de grup infracţional, pe vremea când era judecător.
Parcă "grup infracţional" îmi sună cunoscut", scrie Razvan Popa pe Facebook
Vela şi o adeverinţă cu cântec
Adeverinţa a fost una cu "cântec". Fosta şefă a direcţiei de investigaţii, actualmente membră a Colegiului CNSAS, Germina Nagâţ, a contestat verdictul de necolaborare votat de colegii săi arătând că, în cazuri similare, persoane care au făcut ce a făcut Vela (nume de cod la Securitate: SMENA) au fost declaraţi colaboratori ai temutei poliţii politice ceauşiste - Securitatea care băţea oameni uneori până îi omora, cum a fost, de exemplu, cazul uciderii inginerului Gheorghe Ursu.
Vela a fost declarat "curat" de acuzaţia de colaborator al Securităţii pe motiv că nu ar fi raportat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, aceasta fiind, potrivit legii, condiţia necesară pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securităţii. Din puţinele documente găsite (puţine fiindcă dosarul de reţea al lui Marcel Vela a ars la Revoluţie, când arhiva Securităţii din Caransebeş a luat foc) reiese că Vela turna persoane care foloseau săpun şi spray străin, consumau băuturi alcoolice străine etc. Cu alte cuvinte, delaţiune joasă.
Însă, aşa cum arată Germina Nagâţ în opinia ei separată, să torni pe cineva pentru relaţii cu străinii punea automat pe radarul Securităţii persoana turnată, declanşând supravegherea informativă. Iar de la supraveghere la reţinere şi eventual bătăi, cum doar Securitatea ştia să administreze, nu e distanţă mare. Mai mult, despre unul dintre cei turnaţi, Vela nu se rezumă să semnaleze că preferă băuturile străine, ci remarcă faptul că respectivul crede că tot ce e românesc e de proastă calitate. Cu alte cuvinte, denigrează realizările regimului ceauşist, regim în care noi ne “scăldam” în bunăstare şi belşug. Nemaivorbind că informaţiile legate de folosirea unor produse occidentale ofereau Securităţii şi cunoscutul şi larg uzitatul pretext de încadrare a faptei la ”drept comun” (pentru “speculă” sau “operaţiuni cu mijloace de plată străine”) tocmai bun pentru o anchetă politică sub acoperirea Miliţiei.
În pofida acestor aspecte, Colegiul CNSAS a decis că Marcel Vela n-a fost colaborator al Securităţii. Trebuie precizat însă faptul că, aşa cum a subliniat Germina Nagâţ, în alte cazuri asemănătoare CNSAS s-a adresat instanţei de contencios, cu propunerea de a se constata calitatea de colaborator a persoanelor respective, şi a avut câştig de cauză.
Aşadar, niciuna dintre adeverinţele postate de CNSAS începând din 25.05.2018 nu mai poate fi consultată până la 01.04.2024, iar miza este una mare: potrivit legii, adeverinţele de necolaborare sau neapartenenţă la Securitate pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data publicării pe site. Contestarea pe cale legală a unei adeverinţe, de către orice persoană fizică sau juridică din România, depinde însă de accesarea ei – ceea ce nu poate fi consultat nu va fi nici atacat în contencios administrativ. Deci, blocarea consultării adeverinţelor generează o situaţie juridică cel puţin bizară.
Se pare însă că cineva a reuşit să acceseze pagina înainte ca ea să fie blocată.
Intervievată la momentul respectiv de Epoch Times pe subiectul Marcel Vela, Germina Nagâţ, singura membră a Colegiului care a făcut opinie separată, s-a declarat revoltată de decizie, mai ales că şi departamentul Juridic al CNSAS a dat aviz de trimitere în instanţă. Cu alte cuvinte, Direcţia Juridică a recomandat ca instanţa să fie cea care, pe baza dovezilor furnizate de instituţie, să decidă dacă Marcel Vela a fost sau nu colaborator al fostei Securităţi.
Mai merită reamintit că, potrivit Recorder, la ani după Revoluţie, în 2005, după ce Marcel Vela a ajuns primar, Ilie Jurcă - fost ofiţer de Securitate al cărui nume apare pe dosarul de recrutare al lui Vela - a fost numit director al Corpului de Gardieni Publici Caransebeş şi mai apoi administrator al firmei POL-COM, deţinută de municipalitate şi însărcinată cu paza mai multor obiective din oraş.
"Mi-a adus aminte de situaţia în care s-a aflat Rodica Stănoiu, fosta ministră a Justiţiei, care l-a numit pe fostul ei ofiţer de legătură de la Securitate Marian Ureche, şef al SIPA la începutul anilor 2000. Relaţia asta dintre un informator şi ofiţerul de legătură pare să fi fost, în unele cazuri, un fel de 'legământ pe viaţă', fiindcă iată, unii sunt aşa de legaţi de foştii lor ofiţeri de legătură încât simt nevoia să-i aibă cumva prin preajmă şi la decenii după ce regimul comunist a căzut. Şi cred că asta spune multe despre societatea în care trăim", a comentat Germina Nagâţ situaţia.
Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.