Unul dintre misterele lacului Roopkund, numit şi lacul scheletelor, a fost dezvăluit recent

În anul 1942, un paznic al lacului glaciar Roopkund (situat în statul Uttarakhand, India, la o altitudine de aproximativ 5.029 metri în Munţii Himalaya) a descoperit sute, chiar mii de oase umane pe ţărm. Primele investigaţii au constatat că erau aproximativ 600 de schelete, indicând faptul că, foarte probabil, aparţineau unui grup nomad din perioada secolelor XII - XV, care ar fi murit din cauza unei epidemii sau a unei avalanşe de zăpadă.

Zona, cunoscută printre localnici ca „Lacul misterelor” şi locul de tranzit al festivalului de pelerinaj „Nanda Devi Raj Jat”, a fost subiectul unui studiu în 2004, care a analizat multe dintre craniile din acel cimitir ciudat. Craniile prezentau impacturi, care în opinia cercetătorilor ar fi provenit de la grindină şi astfel s-a răspândit ideea că toţi acei oameni au murit din cauza frigului din zonă, care a ajutat, de asemenea, şi la "conservarea" trupurilor lor, întrucât a fost descoperită o mumie aproape intactă. În acelaşi studiu, ADN-ul a dezvăluit că erau două triburi diferite, conectate unul cu cealălalt. Cu toate acestea, secretul lacului s-a păstrat până în zilele noastre.

Acum, un studiu recent dezvăluie o poveste foarte diferită: în realitate nu a existat nicio catastrofă şi în acea zonă au fost îngropate mai mult de două triburi. Cercetarea, realizată de o echipă internaţională din India, Statele Unite şi Europa, publicată în Nature Communications, indică faptul că acele persoane au murit în cel puţin două momente diferite, la 1.000 de ani distanţă.

ADN şi diete variate

"Lacul Roopkund a fost obiectul unor speculaţii în ceea ce priveşte identitatea acestor persoane, motivul pentru care au ajuns la Roopkund şi cum au murit", explică Niraj Rai de la Birbal Sahni Institute of Palaeobotany (BSIP) din Lucknow (India), autorul principal al studiului. Studiul a durat peste un deceniu şi s-au făcut diferite analize genetice pentru a clarifica misterul.

Cel mai vechi ADN obţinut din schelete este legat de populaţiile actuale din India, existând cel puţin trei grupe genetice diferite. „Mai întâi, ne-am dat seama de prezenţa mai multor grupuri diferite după secvenţele ADN-ului mitocondrial la 72 de schelete. Pe când mulţi dintre indivizi aveau haplogrupuri mitocondriale tipice populaţiilor indiene actuale, am identificat, de asemenea, un număr mare de indivizi cu haplogrupuri care ar fi tipice populaţiilor din Eurasia Occidentală”, relatează Kumarasamy Thangaraj, de la Centre for Cellular & Molecular Biology (CCMB) din Hyderabad (India) şi coautor principal.

Pe de altă parte, secvenţele genomului complet de la 38 de indivizi au dezvăluit că există cel puţin trei grupuri distincte între scheletele din Roopkund. Primul grup este format din 23 de persoane cu descendenţă legată de populaţiile actuale din India, care provin din mai multe grupuri diferite. În mod surprinzător, cel de-al doilea grup mare este format din 14 indivizi cu strămoşi tipici pentru estul Mediteranei, în special Creta şi Grecia de acum. Şi în final, un individ are o descendenţă tipică pentru Asia de Sud-Est.

Reconstituirea izotopilor stabili ai scheletelor, care permite obţinerea informaţiilor referitoare la dieta şi habitatul fiecăruia dintre ele, arată prezenţa mai multor grupuri diferite. „Persoanele care au aparţinut grupului legat de India aveau diete diverse ... Aceste constatări sunt în concordanţă cu dovezile genetice conform cărora au aparţinut unor grupuri sio-economice diferite din Asia de Sud”, afirmă Ayushi Nayak, de la Max Planck Institute for the History of Science din Berlin (Germania). “În schimb indivizii cu strămoşi conectaţi de locuitorii din estul Mediteranei par să fi consumat o dietă cu foarte puţin mei - cereală originară din India-”.

O a doua surpriză de 1.000 de ani

Descoperirile au relevat şi o a doua surpriză: datarea cu radiocarbon indică faptul că scheletele nu au fost depozitate în aceeaşi perioadă, aşa cum s-a presupus anterior. Dimpotrivă, studiul constată că cele două grupuri genetice principale au ajuns acolo la o distanţă de timp de aproximativ 1.000 de ani.

În primul rând, între secolele al VII-lea şi al X-lea, indivizi cu strămoşi din India au murit la Roopkund, posibil în cadrul unor evenimente diferite. Apoi, la un moment dat între secolele al XVII-lea şi al XX-lea, au murit membrii celorlalte două grupuri, alcătuite probabil din călători din estul Mediteranei şi din Asia de Sud-Est. "Această constatare arată puterea datării cu radiocarbon, deoarece anterior scheletele din Lacul Roopkund erau considerate rezultatul unui eveniment catastrofal", afirmă co-autorul Douglas J.

Cu toate acestea, rămâne de descoperit motivul care i-a determinat pe toţi aceşti oameni să ajungă la “Lacul misterelor” şi cum au murit. "Sperăm că acest studiu reprezintă primul dintre multele analize ale acestui lac misterios".

Articol ştiinţific de referinţă: Ancient DNA from the skeletons of Roopkund Lake reveals Mediterranean migrants in India; Éadaoin Harney, Ayushi Nayak, […]Niraj Rai Nature Communicationsvolume 10, Article number: 3670 (2019)