UE propune îngheţarea fondurilor europene ţărilor care încalcă statul de drept şi criteriile de la Copenhaga

Comisia de Libertăţi Civile din Parlamentul European a adoptat, marţi o rezoluţie conform căreia Comisia Europeană trebuie să elaboreze imediat un sistem de monitorizare a tuturor statelor membre referitor la respectarea valorilor UE şi a criteriilor de accedere în UE.

Rezoluţia, care a trecut cu 31 de voturi pentru (18 membri fiind contra), a analizat respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012, conform unui document publicat de Parlamentul European, intrat în posesia calea europeană.ro.

„Este timpul ca UE să pună în practică mecanisme care să asigure corecta aplicare a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care să rămână valide şi după intrarea în UE. Instrumente de monitorizare şi sancţionare trebuie să fie create în acest sens, implicând instituţii ale UE, statelor membre şi corpuri de experţi precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Consiliul Europei”, a afirmat raportorul Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE (liberali).

Potrivit textului rezoluţiei, Comisia Europeană trebuie să instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, în mod regulat şi într-o manieră obiectivă. Noul mecanism Copenhaga va servi la a fixa indicatori, recomandări şi sancţiuni precum îngheţarea fondurilor europene pentru ţările care nu respectă aceste criterii, acest lucru urmând să fie făcut în mod obiectiv, evitând dublul standard.

Parlamentarii europeni au propus modificări ale Tratatului, precum revizuirea Articolului 7 – reguli pentru a determina dacă există un risc serios de a încălca valorile UE într-un stat membru. Acest lucru ar trebui să separe termenul de risc de încălcare. Pentru prevenirea încălcării valorilor UE pe termen lung, parlamentarii europeni solicită crearea unei Comisii Copenhaga, formată din experţi la nivel înalt specializaţi în drepturi fundamentale.

Rezoluţia Comisiei pentru Libertăţi Civile din PE va fi supusă votului în plen la sesiunea de la Strasbourg, în perioada 24-27 februarie a.c.

Preşedintele Traian Băsescu avertizează

"Acesta din „marţea neagră” ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a afirmat Traian Băsescu, în decembrie 2013, la Adevărul Live.

În primii şapte ani de când România este în Uniunea Europeană a primit fonduri europene de cca. 30 de miliarde de euro. În perioada 2014-2020 sunt alocate 40 de miliarde de euro. Victoria Nuland, trimisul preşedintelui Obama,care a făcut de curând o vizită la Bucureşti, şi-a exprimat preocuparea pentru situaţia statului de drept. Preocupate de situaţia statului de drept în România sunt şi alte cancelarii occidentale şi de la Bruxelles.

Criteriile de la Copenhaga

Statele din Europa care doresc să adere la Uniunea Europeană trebuie să respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Totodată, acestea se angajează să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relaţia cu ţările terţe.

"Marţea neagră"

Preşedintele Traian Băsescu a numit "marţea neagră" ziua în care membrii Camerei Deputaţilor au votat super-imunitatea parlamentarilor şi a baronilor locali.

Parlamentul României a aprobat, în luna decembrie, anumite modificări la Codul Penal care ar acorda parlamentarilor, precum şi altor oficiali guvernamentali aleşi, imunitate în faţa acuzaţiilor de corupţie. Camera Deputaţilor a adoptat o serie de modificări aduse Codului Penal care îi scot, practic, din categoria funcţionarilor publici pe preşedintele ţării, pe parlamentari şi pe cei din profesiile liberale. Potrivit acestor prevederi, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, sau conflictul de interese.