Turcia: Răzbunarea prim-ministrului Recep Tayyip Erdogan continuă

Compania turcă Koç şi gigantul media Dogan din Turcia au fost luate în vizor după ce un avocat a intentat un proces împotriva patronului grupului Koç privind participarea acestuia la aşa-numita „lovitură de stat post-modernă" din 28 februarie 1997, atunci când armata a forţat guvernul islamist de la putere să demisioneze.

Acţiunile companiei Koç au pierdut 4%, în timp ce cele ale Dogan 6% la Bursa de Valori din Istanbul, dar au recuperat până la încheierea zilei (sâmbătă - n.r.). Anunţul a fost făcut de ziarul pro-guvernamental, Sabah, care a relatat că şi Dogan va fi vizat în curând. Ziarul este, de obicei, bine informat şi apropiat de prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan.

Prim-ministrul Erdogan – care cu ocazia protestului din Parcul Gezi a vorbit despre o „conspiraţie internaţională a lorzilor ratelor” împotriva Turciei – a făcut joi o declaraţie în timpul unei recepţii cu oameni de afaceri care a atras atenţia: „Mediile financiare şi unele mass-media nu au contribuit la lovitura de stat din 28 februarie? Mă întreb de ce nu au fost puşi sub acuzare până acum".

Să fie asta o ameninţare voalată împotriva acestor grupuri economice seculare şi cosmopolite care nu se află în graţiile lui Erdogan? Poate, dar cu siguranţă este un semn că va urma o confruntare furtunoasă între guvernul autoritar pro-islamic, care după revoltele din Parcul Gezi au pierdut Jocurile Olimpice în favoarea japonezilor şi lumea grupurilor turceşti de afaceri. O lume care se află în distonanţă cu micii proprietari de afaceri ieşiţi din clasa de mijloc din oraşele provinciei Anatolia, descrişi de unii observatori drept „calviniştii islamici” în timp ce unii impresionaţi de dinamismul lor i-au numit „tigrii din Anatolia”, dar care îl susţin în masă pe Erdogan şi partidul său pro-islamic.

Acest nou vânt de criză între laici şi islamiştii conservatori a lovit două dintre cele mai importante companii din Turcia.

Koç este de fapt un conglomerat ale cărui filiale includ singura rafinărie de petrol din Turcia, societăţi mixte cu Ford, Fiat şi Unicredit şi produce aparate vândute în Italia, sub marca Beko, o companie care sponsorizează liga de baschet italiană. Koç valorează 9% din PIB în Turcia, 10% din exporturi şi 9% din veniturile fiscale ale ţării.

Dogan, este unul dintre cele mai mari companii de presădin ţară, care a fost ţinta unor anchete fiscale foarte dubioase până în punctul în care a trebuit să intervină chiar Uniunea Europeană, subliniind că valoarea impozitelor de stat era atât de mare încât punea în pericol stabilitatea companiei.

Totul pare să fi pornit de la o declaraţie a lui Rahmi Koç, patronul octogenar al conglomeratului, care în luna aprilie a scris un editorial în revista turcă „Politica turcă trimestrial㔺i a apărut abia acum, prin care a criticat declaraţia prim-ministrului prin care afirma că Turcia va ajunge de pe locul al 17-lea pe locul al 10-lea între economiile majore ale lumii până în 2023.

„Turcia poate atinge obiectivele... numai în cazul în care aceasta apare ca o democraţie stabilă şi matură", a scris Koç, subliniind dependenţa excesivă a ţării de fluxurile străine de capital, probleme legate de educaţie şi formare profesională, precum şi numărul mic de femei angajate pe piaţa muncii".

Această declaraţie nu a fost pe placul Guvernului AKP, Executiv care a acuzat anterior grupul Divan Hotel Koç pentru că a oferit adăpost manifestanţilor din Piaţa Taksim în timpul protestelor din Parcul Gezi.

Pare o poveste despre vechi nemulţumiri, care are ca fundal contextul libertăţii de exprimare şi soarta democraţiei în Turcia.

Intelectualii turci avertizează referitor la pericolele de creştere a polarizării şi a tensiunii în ţară. Astfel, o sută de personalităţi, printre care scriitori şi artişti, au semnat o petiţie publicată ca o pagină de publicitate în majoritatea ziarelor locale la 29 iunie. Intitulată, "Kaygiliyiz", care înseamnă "Suntem îngrijoraţi", petiţia face o pledoarie împotriva a ceea ce ei numesc "disensiuni profunde care se formează în societate".

În textul petiţiei se spune: "Este o furie şi o ură în curs de desfăşurare. Încercările de a devaloriza, indica, discredita, a da vina şi a suprima arta şi artiştii sunt în plină desfăşurare".

În petiţie s-a notat de asemenea că "remarci neglijente, cum ar fi "agenţii devin maeştri" au semănat seminţe de ură în societate. Un ''tu versus noi" ascute polarizarea societăţii".

Printre cei care au semnat petiţia se numără şi câştigătorul premiului Nobel, Orhan Pamuk, renumitul autor Yasar Kemal, muzicianul Zulfu Livaneli şi regizorul Ferzan Ozpetek.