Turcia: articolul 35, şters din Constituţie, ultima lovitură dată de Erdogan armatei

O femeie ţine o pancardă pe care stă scris: "Puneţi capăt unui proces fără lege", 15 iulie 2013, în Ankara.
O femeie ţine o pancardă pe care stă scris: "Puneţi capăt unui proces fără lege", 15 iulie 2013, în Ankara. (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

A trecut neobservată în presa internaţională o măsură adoptată de Parlamentul turc cu câteva zile în urmă. În funcţie de ce spun analiştii şi mass-media locali, marchează într-adevăr sfârşitul unei ere care a văzut armata în rolul de garant al Constituţiei, de când a fost fondată Republica în anul 1923.

Marea Adunare din Ankara a modificat articolul 35 din Regulamentul de procedură al Forţelor Armate, care a fost "temeiul legal" pentru loviturile de stat care au răsturnat patru guverne alese în mod democratic între 1960 şi 1997.

Potrivit noului articol aprobat în timp record în noaptea dintre 12 şi 13 iulie, înainte ca Parlamentulînchidă pentru vacanţa de vară, sarcinile forţelor armate nu vor mai fi acelea de a "proteja şi apăra patria şi Republica Turcă cum este consacrat de Constituţie" ci pur şi simplu pentru a apăra Turcia "de ameninţări şi pericole care vin din străinătate". Un privilegiu pe care îl poate exercita în continuare doar cu acordul Parlamentului.

Această lovitură vine după o alta, la fel de rapidă, pe 11 iulie. Răzbunarea lui Erdogan ia forme diferite. Sub tirul său în acest moment se află şi arhitecţii şi inginerii constructori care au participat la protestele din Piaţa Taksim. Ei bine, consultanţa de specialitate în Turcia nu mai contează. O lege adoptată de Parlamentul turc în noaptea de marţi, le-a revocat Camerelor de ingineri şi arhitecţi (TMMOB), care reprezintă 400.000 de profesionişti, responsabilitatea pentru revizuirea şi aprobarea proiectelor imobiliare pe viitor. În viitor, orice nou proiect va fi decis de către Ministerul Mediului şi Urbanismului fără supravegherea şi implicarea tehnicienilor.

Se strânge cercul în jurul democraţiei şi, deşi partidul AKP neagă orice scop politic, este clar că legea sună ca o răzbunare a lui Recep Tayyip Erdogan faţă de cei care au condus protestul de „capulçu” (vandali, aşa cum i-a definit premierul) din Gezi Park, iar în acelaşi timp ia măsuri pentru a împiedica o lovitură de stat ca cea din Egipt.

Erdogan este un susţinător al Frăţiei Musulmane şi nu recunoaşte noul guvern egiptean şi pe preşedintele interimar Adly Mansour.