Turcia ameninţă că va răspunde dacă SUA blochează vânzarea a 116 avioane de vânătoare F-35

În cel mai recent semnal că Turcia ia în considerare ideea ieşirii din NATO, pe măsură ce se deteriorează relaţiile sale cu alianţa militară vestică (şi cu SUA în special), premierul turc Mevlut Cavusoglu a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute că Ankara va răspunde dacă un proiect propus de republicanii din Camera Reprezentanţilor privind blocarea vânzării de arme către Turcia va deveni lege.

După cum a precizat Reuters, congresmanii au publicat vinerea trecută detalii ale unui proiect de lege privind cheltuielile anuale în domeniul apărării în valoare de 717 miliarde de dolari, care a inclus o prevedere privind blocarea temporară a vânzărilor de arme către Turcia. În timpul unui interviu cu CNN Turk, Cavusoglu a criticat măsura, susţinând că este greşit să se impună o astfel de restricţie asupra unui aliat militar, făcând aluzie la faptul că Turcia a permis Statelor Unite să folosească baza aeriană de la Incirlik pentru a lansa lovituri aeriene împotriva Statului Islamic (precum şi împotriva regimului sirian al lui Bashar al-Assad, un inamic al Turciei).

“Dacă SUA impune sancţiuni împotriva noastră sau ia o astfel de măsură, Turcia va răspunde în mod sigur. Ceea ce trebuie făcut, este ca SUA să renunţe la această iniţiativă”, a precizat Cavusoglu.

Deşi este încă departe de a deveni lege (şi nu este clar dacă preşedintele Donald Trump, care l-a lăudat public pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, va accepta măsura împotriva Turciei), proiectul de lege US National Defense Authorization Act va bloca vânzările “majore” de arme către Turcia până la finalizarea unui raport al Pentagonului privind relaţia dintre SUA şi Turcia (relaţie care este de asemenea inclusă în proiectul de lege).

Ţinta aparentă a proiectului de lege se referă la cele 116 avioane de vânătoare F-35 Lightning II pe care Washingtonul a promis că le va vinde Ankarei. Dintre acestea, 100 de avioane sunt aproape gata să fie livrate.

Proiectul de lege este, în multe privinţe, un răspuns la faptul că Turcia va cumpăra cât de curând sistemul de apărare aeriană S-400 de la ruşi. Deşi relaţia Turciei cu Rusia nu este cea mai prietenoasă – cele două ţări au fost la un pas de o confruntare militară după ce Ankara a doborât un avion de luptă rusesc care ar fi intrat în spaţiul aerian al Turciei în 2015, deşi Moscova a negat acel lucru – cumpărarea sistemului S-400 a neliniştit NATO şi SUA. Armele ruseşti, a precizat Reuters, nu sunt compatibile cu sistemele de apărare ale NATO.

Secretarul de stat american Mike Pompeo i-a spus lui Cavusoglu luna trecută că SUA este “foarte îngrijorată” în ceea ce priveşte achiziţionarea de către Turcia a sistemului S-400.

Cavusoglu a criticat consternarea NATO privind S-400 şi a acuzat blocul militar vestic că încearcă să controleze Turcia şi să îi încalce suveranitatea.

“Turcia nu este o ţară aflată la ordinele voastre, este o ţară independentă... Să vorbeşti unei astfel de ţări de sus, să dictezi ce poate sau nu să cumpere, nu este o abordare corectă şi nu corespunde scopului alianţei noastre”, a menţionat oficialul turc.

În pofida sentimentelor calde ale lui Trump faţă de Erdogan, recentele vizite ale liderului turc în SUA nu au făcut altceva decât să alimenteze conflictul, în condiţiile în care gărzile sale de corp au atacat manifestanţi kurzi care au dorit să îl provoace pe Erdogan în timpul unei călătorii către locuinţa ambasadorului turc, situată în apropiere de Washington, D.C., precum şi la un discurs pe care l-a susţinut în New York City, când participa la o sesiune a Adunării Generale a ONU. Violenţele au dus la formularea de acuzaţii împotriva unuia dintre bodyguarzii lui Erdogan şi a unui cetăţean turc care locuieşte în New Jersey.

Anul trecut, ambele ţări au suspendat temporar serviciile de procesare a vizelor după ce Turcia a arestat un angajat al consulatului american din Istanbul.

Ieşirea Turciei din NATO ar fi cel mai recent semnal că alianţa din timpul Războiului Rece a intrat într-o stare de prăbuşire, în condiţiile în care Trump a criticat în repetate rânduri blocul militar şi pe majoritatea membrilor săi pentru că nu şi-au plătit în mod corespunzător partea financiară destinată apărării.