China introduce noi controale la export pentru antimoniu, tungsten şi argint

Potrivit lui Trump, una dintre marile sale realizări de săptămâna trecută, când a anunţat „armistiţiul comercial” cu China, a fost faptul că Beijingul a fost de acord să elimine limitările la export pentru mineralele de pământuri rare — esenţiale pentru companiile americane care produc de toate, de la telefoane mobile şi automobile, până la echipamente militare.

Şi totuşi, potrivit Zero Hedge, se pare că fisurile din acest nou acord comercial încep deja să se arate — fie că este vorba despre Beijing, care îi spune lui Trump ce are voie sau nu are voie să discute, fie despre restricţiile impuse asupra centrelor de date interne prin interzicerea cipurilor americane de inteligenţă artificială.

Acum, însă, se pare că, deşi China i-a acordat lui Trump un „respiro” de un an în privinţa pământurilor rare, îşi strânge încet laţul exporturilor pentru alte minerale la fel de importante.

Potrivit publicaţiei Global Times, China a introdus noi controale la export pentru argint, antimoniu şi tungsten.

Într-o declaraţie publicată joi pe site-ul Ministerului Comerţului (MOFCOM), se precizează că aceste controale vor fi aplicate pentru perioada 2026–2027, având drept scop declarat „întărirea protecţiei resurselor şi a mediului”.

Documentul a fost propus de Departamentul de Comerţ Exterior al MOFCOM, în conformitate cu prevederile Legii Comerţului Exterior şi ale Regulamentului privind administrarea importurilor şi exporturilor de bunuri. Scopul este de a proteja resursele şi mediul şi de a consolida gestionarea exporturilor de metale rare, declară MOFCOM.

Ceea ce este ironic: singurul motiv pentru care China este în prezent lider mondial în rafinarea pământurilor rare — un proces extrem de poluant şi toxic — este tocmai faptul că nu are niciun respect pentru mediu. Ţara are o suprafaţă uriaşă, pe care o poate exploata fără restricţii, şi milioane de muncitori care sunt la fel de uşor de înlocuit.

Să luăm, de exemplu, cea mai mare mină de procesare a pământurilor rare din lume, Bayan Obo, situată în regiunea aridă Mongolia Interioară, care a generat peste 70.000 de tone de toriu radioactiv ca produs secundar toxic în urma anilor de procesare a elementelor rare.

După cum a scris recent Harvard International Review, China a reuşit să domine industria pământurilor rare în mare parte datorită reglementărilor de mediu foarte laxe. Metodele ieftine, dar foarte poluante, i-au permis să depăşească concurenţa şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa internaţională. Această piaţă este acum în plină expansiune: China şi-a majorat producţia în prima jumătate a anului 2021 cu peste 27%, atingând niveluri record de extracţie, pe măsură ce cererea creşte.

Cea mai cunoscută mină din China este Bayan Obo, cea mai mare mină de pământuri rare din lume. Şi mai notoriu decât mina însăşi este iazul de decantare pe care l-a produs: peste 70.000 de tone de toriu radioactiv sunt depozitate în zonă. Problema a devenit şi mai gravă recent, deoarece iazul nu are o bază izolatoare corespunzătoare. Drept urmare, conţinutul acestuia s-a infiltrat în pânza freatică şi urmează să ajungă în fluviul Galben, o sursă majoră de apă potabilă. În prezent, nămolul toxic se deplasează cu o viteză de 20–30 de metri pe an — un ritm periculos de rapid.

Aşadar, nu, scopul declarat al Chinei de a limita exporturile din motive de mediu este o pură farsă. Ceea ce este însă real este faptul că Beijingul a înţeles strategic că, deşi îi poate oferi lui Trump acces la o parte dintre pământurile rare, va limita exporturile altor produse la fel de vitale pentru lanţurile de aprovizionare — expunând astfel un nou punct vulnerabil.

După cum notează Global Times, „exporturile Chinei de produse pe baza de tungsten — excluzând uneltele din carbură cimentată şi lămpile halogen cu tungsten — au totalizat 12.000 de tone în perioada ianuarie–septembrie a acestui an, ceea ce reprezintă o scădere anuală de 13,75% faţă de aceeaşi perioadă din 2024... Materialul poate fi folosit pentru fabricarea filamentelor luminoase şi a instrumentelor optice. În calitate de principal exportator de metale rare, China a produs peste 80% din oferta mondială de tungsten în 2023, potrivit datelor Serviciului Geologic al Statelor Unite, citate de Reuters.”

Şi astfel, „jocul de-a şoarecele şi pisica” al exporturilor din cel de-al Doilea Război Comercial Mondial continuă: astăzi, SUA primeşte pământuri rare, dar rămâne fără acces la alte materiale la fel de esenţiale. Această rotaţie a controalelor la export va continua până când SUA va deveni autosuficienţă — lucru care, din cauza restricţiilor de mediu menţionate, va dura foarte mult, dacă guvernul american nu pompează sume uriaşe în producătorii interni (şi nu le permite să arunce deşeurile toxice oriunde — sau, cine ştie, poate Elon Musk le va trimite în spaţiu).