UE plănuieşte un "Schengen militar" pentru a accelera mişcarea trupelor şi armelor în contextul ameninţării ruse

Uniunea Europeană pregăteşte un plan pentru a putea deplasa mai rapid trupele, armele şi proviziile pe continent în caz de conflict cu Rusia, informează Kyiv Post.

Comisia Europeană urmează să-şi prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii numesc „mobilitate militară” – capacitatea de a transporta soldaţi, muniţie şi echipamente rapid şi fără întârzieri birocratice.

Documentul, obţinut de RMF FM, include atât propuneri legislative noi, cât şi o actualizare a proiectelor aflate deja în derulare.

Spre un „Schengen militar”

Oficialii de la Bruxelles descriu această iniţiativă drept un fel de „Schengen militar”, făcând trimitere la sistemul care le permite europenilor să călătorească liber, fără controale la frontieră.

Ideea este de a crea o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa peste graniţe la fel de uşor – sprijinite de reglementări armonizate, drumuri şi căi ferate modernizate şi o reţea de coridoare, aeroporturi şi porturi maritime pregătite pentru uz militar.

În prezent, multe poduri şi tuneluri europene nu pot susţine greutatea tancurilor, iar birocraţia complicată poate întârzia deplasările trupelor cu zile întregi.

„Transportarea tancurilor din Vest către flancul estic ar putea duce la blocarea lor în tuneluri sau la aşteptarea permiselor de tranzit”, a declarat Dariusz Joński, membru al Comisiei pentru Apărare din Parlamentul European.

Eliminarea blocajelor şi a birocraţiei

Planul Comisiei Europene urmăreşte să elimine astfel de obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacităţii feroviare şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre.

Bruxelles-ul doreşte, de asemenea, digitalizarea logisticii vamale şi crearea unui „cadru de urgenţă” pentru transporturile militare urgente.

O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate” – un fond comun de vagoane şi locomotive specializate, disponibile pentru utilizare militară rapidă în întreaga Europă.

În plus, UE este aşteptată să propună noi măsuri de securitate pentru protejarea rutelor de transport critice împotriva sabotajelor sau atacurilor cibernetice.

Europa acţionează în timp ce Washingtonul ezită

Impulsul pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii privind angajamentul SUA faţă de flancul estic al NATO.

La Washington, Austin Dahmer, nominalizat de administraţia Trump pentru a conduce biroul de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent sub jurământ că „Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite.”

Declaraţia lui Dahmer a venit în timp ce Pentagonul se confruntă cu critici bipartizane din cauza unei serii de decizii opace – de la suspendarea discretă a ajutorului pentru Ucraina până la retragerea unei brigăzi americane din România, o mişcare care i-a surprins pe aliaţii de pe flancul estic al NATO.

„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita. Dacă SUA se retrage chiar şi puţin, Rusia ocupă imediat spaţiul lăsat liber”, a declarat un diplomat european sub protecţia anonimatului, într-o discuţie despre evaluările interne sensibile.

România, Polonia şi statele baltice văd semnalele mixte ale Pentagonului ca pe posibile semne de avertizare ale unei retrageri americane.

„SUA poate numi în continuare Rusia o ameninţare dar o ameninţare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu-şi poate clarifica propria poziţie”, a spus un alt oficial european reporterilor de la Bruxelles.

Coordonare cu NATO

Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO, pentru a evita suprapunerile.

Polonia, în special, a insistat ca eforturile UE să fie aliniate cu planificarea logistică şi de apărare a NATO.