Iranul, Rusia şi Turcia promit să intensifice eforturile pentru soluţionarea crizei siriene

Iranul, Rusia şi Turcia şi-au confirmat angajamentul faţă de suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Siriei, promiţând că îşi vor consolida coordonarea trilaterală pentru a găsi o soluţie potrivită la criza continuă din ţara arabă.

La sfârşitul discuţiilor de sâmbătă din Moscova, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif şi omologii săi rus şi turc, Serghei Lavrov şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu – ale căror ţări acţionează în calitate de garanţi pentru un acord de încetare a focului în Siria – au publicat o declaraţie comună.

Potrivit declaraţiei, miniştrii şi-au exprimat determinarea pentru a intensifica coordonarea trilaterală pe baza unor declaraţii comune publicate de preşedintele iranian Hassan Rouhani şi omologii săi rus şi turc, Vladimir Putin şi, respectiv, Recep Tayyip Erdogan, în noiembrie 2017 şi aprilie 2018.

Miniştrii “au convenit să intensifice eforturile comune în vederea facilitării obţinerii unei soluţii politice durabile în Siria prevăzută de Rezoluţia ONU 2254 şi prin utilizarea deplină a mecanismelor de la nivele diferite ale formatului Astana”, potrivit declaraţiei.

Preşedinţii iranian, rus şi turc au confirmat în luna aprilie angajamentul pentru realizarea unui acord de încetare a focului sustenabilă între părţile combatante din Siria şi realizarea păcii şi stabilităţii în ţara arabă.

La conferinţa de presă desfăşurată cu omologii săi la Moscova, Zarif a precizat sâmbătă că abordările militare nu vor reuşi să rezolve criza siriană, subliniind că intervenţia militară a anumitor state doar a prelungit suferinţa cetăţenilor sirieni.

Cei trei diplomaţi de top au afirmat că procesul de pace din capitala kazahă Astana este “singura iniţiativă internaţională care a ajutat practic la îmbunătăţirea situaţiei din Siria prin eforturi comune pentru combaterea terorismului, reducerea nivelului violenţelor şi crearea condiţiilor favorabile pentru soluţionarea politică [a conflictului], inclusiv prin facilitarea unui amplu dialog intra-sirian”, a mai susţinut declaraţia comună.

Miniştrii au căzut de acord ca următoarea lor întâlnire pe tema Siriei să aibă loc în decursul lunii mai în Astana.

Conform declaraţiei, Zarif, Lavrov şi Cavusoglu au menţionat că discuţiile din Astana trebuie să “asigure un progres real în realizarea unei soluţii politice în Siria printr-un proces cuprinzător, liber, corect şi transparent condus de sirieni, care are la bază voinţa liberă a poporului sirian”.

Cei trei diplomaţi au convent să desfăşoare un număr mai mare de consultaţii comune cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres şi cu delegatul său special în Siria, Staffan de Mistura, se adaugă în declaraţie.

Totodată, cei trei oficiali şi-au confirmat determinarea pentru continuarea cooperării în vederea eliminării grupului terorist Daesh (cunoscut şi sub numele de Statul Islamic), Jabhat Fateh al-Sham (cunoscut anterior ca Frontul al-Nusra) şi alte entităţi din Siria care au fost asociate cu terorismul de către Consiliul de Securitate al ONU.

Cei trei lideri au subliniat importanţa eforturilor de calmare a luptelor şi au reiterat angajamentul pentru a păstra acordul de încetare a focului din Siria, care a devenit important pentru procesul de reducere a violenţelor la sol şi de reducere a suferinţei umanitare din acea ţară.

Miniştrii au respins toate încercările “de a crea noi realităţi la sol” sub pretextul luptei împotriva terorismului şi şi-au exprimat determinarea de a se opune agendelor separatiste care urmăresc să submineze suveranitatea naţională şi integritatea teritorială a Siriei, precum şi securitatea statelor învecinate, potrivit declaraţiei.

Miniştrii au condamnat de asemenea utilizarea oricăror arme chimice în Siria şi au cerut Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) să investigheze “prompt şi profesional” presupusul atac chimic care a avut loc în oraşul sirian Douma în 7 aprilie.

Statele occidentale au învinuit guvernul sirian pentru acel presupus atac chimic, deşi nu au prezentat public dovezi incontestabile privind rolul Damascului în incident.

O săptămână mai târziu, SUA, Marea Britanie şi Franţa au lansat un atac coordonat cu rachete asupra mai multor ţinte situate în apropiere de Damasc şi Homs, aparent cu obiectivul de a paraliza capabilitatea guvernului sirian de a produce arme chimice.

Siria a respins acuzaţiile că ar deţine arme chimice, precizând că a predat stocul de astfel de arme în 2013 unei misiuni conduse de OPCW şi ONU.

Declaraţia comună a mai susţinut că cei trei miniştri şi-au confirmat angajamentul pentru continuarea eforturilor comune de protejare a civililor, de îmbunătăţire a situaţiei umanitare prin facilitarea accesului rapid, sigur şi nestânjenit a ajutorului umanitar în zonă şi prin crearea condiţiilor pentru întoarcerea în siguranţă a refugiaţilor externi şi interni.

Miniştrii au cerut “comunităţii internaţionale, în primul rând ONU şi agenţiilor umanitare, să acorde ajutor Siriei, în interesul tuturor sirienilor”, inclusiv prin facilitarea abordării problemei minelor explozibile, refacerea infrastructurii şi păstrarea moştenirii istorice.