Procurorii din Paris investighează TikTok, acuzată că permite conţinuturi ce promovează sinuciderea tinerilor
Biroul procurorului din Paris a anunţat, marţi, că a deschis o investigaţie asupra platformei TikTok, în urma acuzaţiilor potrivit cărora aceasta permite difuzarea de conţinut care promovează sinuciderea şi că algoritmii săi ar putea încuraja tinerii vulnerabili să îşi ia viaţa.
Declaraţia a precizat că informaţiile au fost aduse la cunoştinţa procurorilor de către un deputat al Adunării Naţionale, care a efectuat o anchetă privind „efectele psihologice ale TikTok”.
Biroul a adăugat că o preocupare deosebită o reprezintă moderarea insuficientă de pe platformă, accesul facil al copiilor la aceasta şi algoritmul său, care, potrivit anchetei, este „susceptibil să împingă persoanele vulnerabile spre sinucidere”.
Brigada de criminalitate informatică a Poliţiei din Paris va conduce ancheta şi va analiza posibile infracţiuni, inclusiv promovarea de produse sau metode care pot fi utilizate pentru sinucidere şi permiterea unor tranzacţii ilegale legate de crima organizată.
Dacă vor fi formulate acuzaţii şi urmate de condamnări, cei găsiţi vinovaţi ar putea primi pedepse de până la 10 ani de închisoare şi amenzi de 1 milion de euro (1,15 milioane USD).
„Respingem categoric acuzaţiile şi temeiurile juridice menţionate în comunicatul de presă al parchetului din Paris şi ne vom apăra cu fermitate activitatea.
Cu peste 50 de funcţii şi setări prestabilite concepute special pentru a sprijini siguranţa şi bunăstarea adolescenţilor, şi cu 9 din 10 videoclipuri care încalcă regulile eliminate înainte de a fi vizionate, investim masiv în experienţe sigure şi adecvate vârstei pentru tineri”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance.
Anunţul privind deschiderea anchetei urmează unui proces intentat împotriva TikTok de mai multe familii franceze şi unei anchete realizate de Parlamentul francez asupra impactului psihologic al reţelei sociale asupra copiilor.
Anul trecut, şapte familii au dat în judecată TikTok France, acuzând platforma că nu a moderat conţinutul dăunător şi că a expus copiii la materiale care le pun viaţa în pericol. Dintre aceste şapte familii, două au trecut prin tragica experienţă de a-şi fi pierdut copilul.
Una dintre victime a fost Marie Le Tiec, în vârstă de 15 ani, a cărei mamă, Stephanie Mistre, a descoperit, după moartea fiicei sale, videoclipuri care promovau metode de sinucidere şi tutoriale, precum şi comentarii care încurajau utilizatorii să treacă dincolo de „simple tentative de sinucidere”.
Mistre a declarat că algoritmul TikTok a împins în mod repetat astfel de conţinuturi către fiica sa.
„Au normalizat depresia şi automutilarea, transformând-o într-un sentiment distorsionat de apartenenţă”, a spus Mistre.
Raportul parlamentar, publicat pe 4 septembrie, a oferit o evaluare dură a TikTok, numind-o „un algoritm infernal” care îi împinge pe copii „spre cele mai rele lucruri” şi „îi închide într-o bulă” departe de adulţi.
De asemenea, raportul a afirmat că sistemele economice ale TikTok şi ale altor reţele sociale găsesc „un interes financiar în punerea minorilor în pericol printr-un design algoritmic periculos şi prin lipsa de moderare, negând în acelaşi timp aceste fapte”.
Raportul a recomandat interzicerea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 15 ani şi impunerea unei „restricţii digitale nocturne” pentru cei cu vârste între 15 şi 18 ani.
Ancheta vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari, în numeroase ţări, cu privire la impactul reţelelor sociale asupra copiilor.
Australia a anunţat că va interzice persoanelor sub 16 ani să îşi creeze conturi pe reţelele sociale; interdicţia urmează să intre în vigoare pe 10 decembrie.
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a declarat că guvernul său va interzice utilizarea reţelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, spunând parlamentarilor că mediul online a „dezlănţuit un monstru” — o epidemie de depresie şi anxietate în rândul tinerilor.
Vecinul scandinav al Danemarcei, Norvegia, a început, de asemenea, procesul de limitare a accesului la reţelele sociale pentru persoanele de 15 ani şi mai mici, demarând în ianuarie o consultare publică privind o nouă lege.
În septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat, în discursul său privind Starea Uniunii de la Strasbourg, că urmăreşte evoluţiile din Australia în legătură cu interdicţia.
„Urmăresc îndeaproape implementarea politicii lor pentru a vedea ce paşi putem face în continuare aici, în Europa. Voi desemna un grup de experţi care să mă consilieze până la sfârşitul acestui an asupra celei mai bune abordări pentru Europa”, a specificat şefa Comisiei Europene.
