Analist: "Dictatura" lui Erdogan foloseşte "violul" pentru a suprima disidenţa politică

Diverşi activişti pentru drepturile omului şi analişti au acuzat regimul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan că foloseşte "violul" pentru a-i pedepsi şi ameninţa pe criticii politici, inclusiv pe jurnaliştii care au îndrăznit să critice guvernul.

Într-o discuţie concentrată pe condiţiile existente în Turcia guvernată de Erdogan, Deborah Weiss, membră de top a think tank-ului Centrul pentru Politici de Securitate (CPS) care a găzduit evenimentul de săptămâna trecută, a declarat:

"Turcia nu mai este o naţiune a legilor, ci o naţiune a bărbaţilor. Este coruptă. Este islamizată. Este autoritară şi uneori chiar brutală şi violentă. În loc să răspundă într-o manieră rezonabilă la protestele din 2013 împotriva unui proiect guvernamental de defrişare a parcului Gezi din Istanbul, care ulterior s-au îndreptat împotriva lui Erdogan, guvernul a recurs la violenţă pentru a rezolva situaţia. Forţele de ordine au tras cu gaze lacrimogene asupra mulţimilor de manifestanţi. Au tras cu gloanţe în mulţime. Oamenii au fost bătuţi. Unii au fost violaţi şi acest lucru a fost în mod evident un indiciu că acest guvern, sub Erdogan, nu va mai tolera dizidenţa politică sau orice formă de liberă exprimare. De asemenea, libertatea la asociere a fost periclitată".

Grupul pentru drepturile omului Amnesty International l-a citat pe Alper Merdoglu – membru al Comitetului director al filialei din Istanbul a Uniunii Fizicienilor, membru al Uniunii Arhitecţilor şi Inginerilor şi participant la protestele din 2013 – afirmând: "[Poliţiştii] m-au bătut şi în acelaşi timp m-au insultat, inclusiv au ameninţat că îi vor viola pe membrii familiei mele".

Deniz Ersahin, o altă manifestantă, a declarat pentru Amnesty că ofiţeri de poliţie au agresat-o sexual, precizând: "Ei au strigat insulte precum ‘curvă’ şi m-au ameninţat cu violul... Unul dintre ofiţeri m-a pipăit pe fund".

Weiss a precizat că Erdogan i-a etichetat în mod eronat pe manifestanţi drept terorişti sau susţinători ai terorismului pentru că au îndrăznit să vorbească împotriva guvernului, o etichetă care aparent a continuat să fie folosită pentru a suprima opoziţia politică a ţării.

De asemenea, Weiss a descris răspunsul regimului Erdogan la demonstraţiile privind parcul Gezi – declanşate de decizia guvernului de a defrişa parcul pentru a construi un centru de cumpărături – ca fiind un "punct de cotitură pentru istoria Turciei".

Subliniind diverse rapoarte de ştiri, Weiss a notat că oprimarea s-a intensificat sub "dictatura" lui Erdogan.

Ea a explicat: "Turcia s-a îndepărtat de lumea seculară, legea Sharia şi alunecarea către o guvernare autoritară au creat un întreg climat al fricii... Libertatea de exprimare [şi] asociere, precum şi dizidenţa politică, au înregistrat un declin. ONG-urile au fost scoase din joc. Mass media liberă este istorie ... nu există libertate academică, independenţă judiciară şi libertate de gândire în sectorul politicii".

Weiss a subliniat că regimul a vizat în mod special jurnaliştii.

"Turcia are mai mulţi jurnalişti în detenţie decât oricare altă ţară din lume. Mai mulţi decât în China, mai mulţi decât în Iran. O treime din jurnaliştii deţinuţi din întreaga lume se află în închisori turceşti", a dezvăluit ea.

În luna februarie, un grup de jurnalişti a acuzat regimul Erdogan că i-a bătut şi ameninţat cu violul în timpul unui raid asupra sediului lor.

"În timp ce am coborât pe scări cu mâinile încătuşate, un ofiţer de poliţie în civil m-a lovit în spate cu o bară de metal. Când am protestat, m-a ameninţat că mă va viola", a declarat Gulfem Karatas, reporter pentru postul de televiziune turcesc de stânga IMC TV. Karatas, citat de publicaţia Cumhuriyet.

Amnesty International a dezvăluit că, în urma puciului eşuat din iulie 2016 din Turcia, multe dintre miile de persoane arestate pentru presupusa asociere cu tentativa de lovitură de stat au fost "supuse la bătăi şi torturi severe, inclusiv viol".

Câteva organizaţii media au susţinut că regimul Erdogan a vizat femeile ca răspuns la lovitura de stat eşuată.

"Lovitura de stat, războiul, AKP [partidul de guvernare Justiţie şi Dezvoltare] sau grupurile de jihadişti... toţi au vizat femeile”, a afirmat Colegiul Femeilor Universitare, un grup feminist popular, într-o declaraţie. “Ei folosesc hărţuirea sexuală împotriva dorinţei femeilor de a trăi liber. Ei îşi exercită bărbăţia ameninţând că vor viola soţiile şi fiicele inamicilor declaraţi. Femeile trebuie să se apere pe cont propriu".

Uzay Bulut, un jurnalist turc din SUA care scrie despre antisemitism şi drepturile minorităţilor din Turcia, a declarat săptămâna trecută că regimul Erdogan persecută de asemenea şi creştinii, comunitatea religioasă Yazidi şi comunitatea evreilor din ţară.

"Doar naţionalismul turcesc şi Islamul au putut să se dezvolte şi să prindă rădăcini. Toate celelalte filosofii, culturi religioase, credinţe şi idei au fost suprimate brutal şi, uneori, violent", a menţionat Bulut.

Bulut a precizat că "persecuţia severă" care continuă sub Erdogan a transformat Turcia – anterior o regiune majoritar creştină cu comunităţi evreieşti şi Yazidi importante – într-o ţară majoritar musulmană.

În prezent, comunitatea religioasă Yazidi şi creştinismul protestant sunt tratate ca pericole pentru securitatea Turciei, a remarcat analistul.

Dr. Y. Alp Aslandogan, director executiv al ONG-ului Alianţa pentru Valori Comune, a declarat recent pentru Breitbart că guvernul autoritar al lui Erdogan îi consideră pe creştini şi evrei drept "inamici ai statului".

Cel mai recent Raport al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă pe plan internaţional a recunoscut că discriminarea împotriva creştinilor şi a altor minorităţi religioase s-a intensificat în Turcia după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.