Tulsi Gabbard, aleasă de Donald Trump pentru a conduce agenţiile de informaţii, intoxicată cu propagandă rusă

În vara anului 2015, trei fete siriene care supravieţuiseră la limită unui atac aerian cu câteva săptămâni mai devreme au stat în faţa lui Tulsi Gabbard cu arsuri îngrozitoare pe tot corpul, potrivit The Independent.

Gabbard, pe atunci membră a Congresului SUA, aflată într-o vizită la graniţa dintre Siria şi Turcia ca parte a îndatoririlor sale pentru comisia pentru afaceri externe, a avut o întrebare pentru ele.

„De unde ştiţi că Bashar al-Assad sau Rusia v-au bombardat, şi nu Isis?”, a întrebat ea, potrivit lui Mouaz Moustafa, un activist sirian care traducea conversaţia cu fetele.

A fost o perspectivă revelatoare asupra viziunilor conspiraţioniste ale lui Gabbard asupra conflictului şi l-a şocat pe Moustafa până la tăcere. El ştia, la fel ca şi copiii, că Isis nu are avioane cu reacţie pentru a lansa atacuri aeriene. Era o întrebare atât de absurdă încât a ales să nu o traducă pentru că nu voia să le supere pe fete, cea mai mare dintre ele având 12 ani.

„Din acel moment, îmi pare rău să spun că am fost inexact în traducerile mele a tot ceea ce a spus ea. Era mai mult ceva de genul: Cum să le îndepărtez pe aceste fete de acest diavol?”, a declarat Moustafa pentru The Independent.

Chiar înainte ca Gabbard să părăsească Partidul Democrat, să se împrietenească cu Donald Trump şi să obţină nominalizarea acestuia pentru funcţia de director al Serviciului Naţional de Informaţii, ea era cunoscută ca o prolifică distribuitoare de propagandă rusă.

În aproape toate conflictele externe în care Rusia a fost implicată, Gabbard a sprijinit Moscova şi a criticat SUA. Promovarea în trecut a propagandei Kremlinului a provocat o opoziţie semnificativă din ambele părţi ale culoarului faţă de nominalizarea sa.

Călătoria ei de la democrată anti-război la luptătoare MAGA prietenoasă cu Moscova a început în Siria. Conflictul devastator a fost declanşat de revoltele pro-democraţie din 2011, care au fost zdrobite brutal de regimul Assad. Acesta a degenerat într-o reţea complexă de facţiuni care a atras în luptă islamişti extremişti din întreaga lume şi puteri globale.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), un grup de monitorizare cu sediul în Regatul Unit care dispune de o reţea de surse pe teren, a documentat moartea a 503.064 de persoane până în martie 2023. Acesta a declarat că cel puţin 162.390 de civili au murit în acelaşi timp, guvernul sirian şi aliaţii săi fiind responsabili pentru 139.609 dintre aceste decese.

Dar Gabbard, o veterană a războiului din Irak, a văzut totul ca pe un „război de schimbare a regimului” alimentat de Occident şi menit să înlăture dictatorul de la putere. Ea l-a văzut pe Assad - şi Rusia, atunci când a intrat în conflict - ca apărători legitimi ai statului împotriva unei revolte extremiste.

În 2015, când Rusia a intrat în războiul sirian de partea dictatorului Assad, Gabbard şi-a exprimat sprijinul pentru această mişcare, chiar dacă numărul victimelor civile ale loviturilor aeriene devastatoare ale Moscovei a crescut la mii.

„Al-Qaeda ne-a atacat pe 11 septembrie şi trebuie înfrântă. Obama nu îi va bombarda în Siria. Putin a făcut-o. neverforget911”, a scris ea pe Twitter.

Tocmai din cauza sprijinului său pentru Assad şi războiul Rusiei, Moustafa a ţinut să participe la delegaţia Congresului în sudul Turciei pentru a se întâlni cu victimele conflictului.

„Din experienţă, toţi cei pe care îi aducem la graniţă şi văd victimele, se întorc întotdeauna cu o viziune realistă asupra a ceea ce se întâmplă şi cine se află în spatele deplasărilor în masă, a crimelor şi a atrocităţilor şi aşa mai departe, aşa că acesta a fost obiectivul. Ceea ce a fost şocant a fost lipsa ei de empatie. Va sacrifica faptele, chiar şi atunci când fetiţele din faţa ei îi spun că au fost bombardate de un avion - nu a contat”, a spus el.

Charles Lister, cercetător senior la Middle East Institute, care a depus de două ori mărturie cu privire la Siria în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Camerei, când Gabbard era membră, a petrecut ani de zile dezminţind diferitele teorii ale conspiraţiei despre război.

„Negarea ei consecventă a crimelor regimului sirian este atât de sălbatică încât potenţiala ei numire ca DNI este cu adevărat alarmantă”, a declarat el.

Lister a declarat că opiniile sale „par să fie conduse de o fuziune ciudată între izolaţionismul America First şi credinţa în valoarea liderilor autocratici şi seculari în confruntarea cu extremismul”.

Acestea au inclus o sugestie potrivit căreia rebelii sirieni au organizat un atac fals cu arme chimice împotriva susţinătorilor lor pentru a provoca intervenţia occidentală împotriva lui Assad - un lucru despre care agenţiile de informaţii americane pe care le va conduce în curând au concluzionat că era fals. Ea a refuzat să îl califice pe Assad drept criminal de război atunci când a fost presată, în ciuda multitudinii de dovezi, şi a folosit un videoclip cu bombardamente ale guvernului sirian pentru a critica implicarea SUA în război.

„Descrierile sale ale crizei din Siria par să fi fost făcute în biroul personal al lui Assad, la Teheran sau Moscova, nu la Washington”, a adăugat Lister.

Gabbard nu a fost influenţată de întâlnirea cu victimele atacurilor aeriene ale lui Assad în 2015. De fapt, doi ani mai târziu, ea a mers la Damasc pentru a se întâlni personal cu preşedintele sirian şi a plecat şi mai convinsă de opiniile sale.

Congresmanul a declarat că vizita sa pentru a se întâlni cu Assad - prima efectuată de un deputat american în funcţie de la începutul conflictului - a avut drept scop să pună capăt războiului.

„Am simţit că este important că, dacă ne pasă cu adevărat de poporul sirian, de suferinţa lor, atunci trebuie să putem să ne întâlnim cu oricine este necesar, dacă există posibilitatea de a obţine pacea”, a declarat ea atunci pentru CNN.

Gabbard a fost nevoită să îşi apere susţinerea faţă de Assad şi alţi dictatori în timpul campaniei sale din 2020 pentru nominalizarea la preşedinţia democrată. În timpul dezbaterii primare democrate, ea a intrat în conflict cu Kamala Harris, care a acuzat-o că este „un apologet pentru un individ - Assad - care a ucis oamenii din ţară sa ca pe nişte gândaci”.

„Ea l-a aprobat şi a făcut apologia lui într-un mod în care refuză să îl numească criminal de război. Nu pot să iau în serios ceea ce spune şi nici părerea ei, aşa că sunt pregătită să trec mai departe”, a adăugat Harris, care ulterior s-a retras din cursă şi a fost selectată ca partener de cursă al lui Joe Biden.

Când Rusia a invadat Ucraina, Gabbard a apărat din nou agresiunea rusă.

„Acest război şi această suferinţă ar fi putut fi evitate cu uşurinţă dacă administraţia Biden/NATO ar fi recunoscut pur şi simplu preocupările legitime ale Rusiei în materie de securitate”, a postat ea pe Twitter în 2022.

Gabbard a părut să creadă diverse teorii ale conspiraţiei cu privire la conflict, promovate de Rusia, aşa cum a făcut şi în cazul Siriei. Una dintre aceste teorii ale conspiraţiei a fost o afirmaţie rusă cu privire la existenţa a zeci de biolaboratoare finanţate de SUA în Ucraina care ar fi produs agenţi patogeni mortali.

Ea a revenit ulterior asupra acestor remarci, sugerând că este posibil să fi existat unele „erori de comunicare şi neînţelegere”.

Faptul că Gabbard a reluat frecvent punctele de vedere ale Kremlinului i-a adus laude în presa rusă de stat. Într-adevăr, un articol publicat la 15 noiembrie de RIA Novosti, o instituţie controlată de statul rus, a mers atât de departe încât a numit-o pe Gabbard „superfemeie”.

Posibilitatea ca Trump să apeleze la o persoană cu trecutul lui Gabbard pentru a fi cel mai înalt oficial al serviciilor de informaţii americane nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni care a urmărit primii patru ani ai preşedintelui ales la Casa Albă.

În timpul summitului său din 2018 cu preşedintele Vladimir Putin de la Helsinki, preşedintele de atunci a fost întrebat dacă crede în evaluarea comunităţii de informaţii americane, care a afirmat că Rusia a intervenit în alegerile prezidenţiale din 2016 în numele său.

Această evaluare s-a bazat pe analiza a ceea ce s-a stabilit a fi fost campanii sponsorizate de stat de postări false pe reţelele de socializare şi site-uri de ştiri false pentru a răspândi poveşti false despre adversara sa democrată, Hillary Clinton, precum şi atacuri cibernetice care au vizat Comitetul Naţional Democrat şi agenţi importanţi asociaţi cu campania Clinton.

Dar Trump, care tocmai petrecuse câteva ore într-o întâlnire cu uşile închise cu Putin, a uimit presa reunită şi întreaga lume declarând că are încredere în cuvântul liderului rus mai presus de cel al propriilor consilieri.

„Preşedintele Putin spune că nu este Rusia. Nu văd niciun motiv pentru care ar fi”, a răspuns el.

Trump a continuat să se confrunte în mod repetat cu propriile sale persoane numite în serviciile de informaţii în restul mandatului său. El l-a demis pe primul său DNI, Dan Coats, fost senator de Indiana, după ce Coats a refuzat în mod repetat să renunţe la evaluarea guvernului cu privire la acţiunile Rusiei în timpul cursei prezidenţiale din 2016.

Larry Pfeiffer, directorul Centrului Hayden pentru informaţii, politici şi securitate internaţională din cadrul Universităţii George Mason, a declarat că aparenta susceptibilitate a lui Gabbard la dezinformarea străină şi afinitatea sa pentru oamenii puternici vor da de gândit aliaţilor americani cu care SUA împărtăşesc în mod obişnuit informaţii privind ameninţările comune.

Serviciile de informaţii, a explicat el, sunt în mod notoriu teritoriale şi foarte secretoase cu privire la surse şi metode - în special atunci când vine vorba de aşa-numitele informaţii umane, sau Humint, care se referă la informaţiile colectate de şi de la spioni şi surse din cadrul guvernelor ostile.

Pfeiffer a declarat că aliaţii străini sunt probabil deja preocupaţi de modul în care o a doua administraţie Trump va gestiona serviciile de informaţii, având în vedere istoricul preşedintelui ales. De asemenea, el a prezis că odată confirmată numirea lui Gabbard în funcţia de DNI, aceasta ar provoca şi mai multe probleme în rândul partenerilor reticenţi.

„Cred că aceştia nu ar simţi că au un confident american cu care pot trata la un nivel matur. Pot să vă garantez că serviciile de informaţii externe din Europa, inclusiv britanicii, au cu toţii mici conversaţii secundare chiar acum despre ... ce va însemna acest lucru şi cum vom opera şi ce vom face acum”, a spus el.

Fostul veteran al serviciilor de informaţii americane a mai spus că dosarul lui Gabbard de răspândire a punctelor de discuţie străine pune sub semnul întrebării dacă ea va fi capabilă să îndeplinească responsabilitatea importantă a DNI de a informa preşedintele cu privire la ameninţările la adresa naţiunii.

El a declarat: „Cineva ca Tulsi Gabbard, vă uitaţi la istoricul ei lung de declaraţii care par să iasă din carneţelul Kremlinului, la înclinaţia ei de a fi influenţată de punctul lor de vedere - [aceasta] ridică întrebări dacă are capacitatea de a prezenta perspectiva comunităţii de informaţii aşa cum este, sau va fi una care va dori să o reducă, să o influenţeze, să o coloreze şi să o schimbe, sau să o ignore şi să îşi prezinte doar propriul punct de vedere?

„Cred că ridică şi probleme de judecată. Ştiţi, iată o persoană care pare foarte predispusă la dezinformare, predispusă la teoria conspiraţiei. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze pe oricine este preocupat de securitatea naţională a Americii”, a adăugat el.

Alegerea de către Trump a fostei deputate din Hawaii ar putea fi o problemă pentru senatorii însărcinaţi cu confirmarea ei, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, postul este unic în rândul agenţiilor guvernamentale, deoarece există cerinţe stricte privind persoanele care pot ocupa funcţia de director.

Textul legii din 2004 care a înfiinţat Biroul directorului serviciilor naţionale de informaţii în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington şi a eşecurilor comunităţii de informaţii care au condus la invazia SUA în Irak prevede în mod expres că orice persoană care ocupă funcţia de DNI „trebuie să aibă o vastă expertiză în domeniul securităţii naţionale”.

Prima persoană care a ocupat funcţia de DNI, John Negroponte, a fost un veteran al serviciului extern foarte respectat, care a fost ambasador al SUA în Irak, Mexic, Honduras şi Filipine, ambasador al ţării la Naţiunile Unite şi consilier adjunct pentru securitate naţională în timpul administraţiei Reagan. Următoarele trei persoane care au ocupat această funcţie au fost ofiţeri de rang înalt cu experienţă semnificativă în domeniul informaţiilor.

Pfeiffer, un veteran al serviciilor de informaţii americane cu o vechime de trei decenii, care a condus cândva Situation Room de la Casa Albă şi a fost şeful de cabinet al directorului CIA de atunci, generalul Michael Hayden, a declarat că experienţa lui Gabbard în Cameră şi serviciul său militar, deşi admirabile, nu corespund standardelor avute în vedere de autorii legii din 2004 care a instituit funcţia.

„Aceasta este o experienţă în domeniul securităţii naţionale [...] dar ea a fost un poliţist militar ciudat [...] care operează la un nivel în mare parte tactic, nu acea perspectivă strategică, pe termen lung, de securitate naţională la care ne-am aştepta”, a spus el.

Poate că Gabbard a lăsat conflictul sirian în urmă, dar Moustafa încă lucrează cu victimele acestuia în fiecare zi. Şi el crede că legătura dintre opiniile ei cu privire la Siria şi Ucraina este clară.

„Ceea ce s-a întâmplat în Siria este ceea ce le-a permis ruşilor să simtă că pot face acelaşi lucru în Ucraina. Iar ceea ce face ea cu Ucraina arată că merge dincolo de înţelegerea ei greşită a unui conflict. Ea este o marionetă a Rusiei”, a spus el.