O persoană din interiorul serviciilor de informaţii avertizează: Germania este atacată de China
Germania este atacată de China, a avertizat un parlamentar de rang înalt din opoziţie, în timp ce Berlinul se confruntă cu un nou val de atacuri cibernetice şi comploturi de spionaj, potrivit Telegraph.
Roderich Kiesewetter, purtătorul de cuvânt pentru prevenirea crizelor al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) de centru-dreapta, a declarat că germanii trebuie să înceteze să se mai gândească la China ca la un „partener”.
„Mulţi în Germania închid ochii [...] China nu mai este un partener, ci un rival sistemic care ne atacă”, a declarat Kiesewetter, fost colonel în Bundeswehr.
„Germania se află în centrul operaţiunilor hibride de influenţă ale Chinei în Europa - foloseşte toate instrumentele din cutia sa de instrumente; spionaj, sabotaj, lawfare, represiune şi dezinformare”, a adăugat Kiesewetter, care este, de asemenea, vicepreşedinte al comisiei de informaţii a parlamentului german.
Comentariile sale reprezintă o intervenţie majoră în Germania, unde China exercită o influenţă imensă asupra economiei, în ciuda tensiunilor crescânde legate de sprijinul tacit al Beijingului pentru invazia Rusiei în Ucraina şi de planurile aparente de a invada Taiwanul.
Sondajele sugerează că partidul CDU al dlui Kiesewetter, condus de Friedrich Merz, va câştiga cu uşurinţă alegerile de lună viitoare şi va conduce guvernul, dar va trebui să facă faţă opoziţiei formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Kiesewetter a avertizat că China, care este acuzată că a plantat spioni în birourile AfD din Parlamentul European, a devenit recent „deosebit de interesată de tehnologia militară germană” şi de achiziţionarea de „infrastructură critică”, cum ar fi turbinele eoliene din Marea Nordului.
El a spus că China se simţea mai încrezătoare să se angajeze în spionaj în Germania decât în alte state membre ale UE din cauza politicii externe şi a poziţiei de securitate „naive” ale Germaniei.
„China a fost deosebit de activă în spionaj, nu numai în ceea ce priveşte atacurile cibernetice, ci şi extragerea de date prin diverse metode şi platforme. Activităţile de spionaj sunt, de asemenea, enorme şi cad pe teren fertil în Germania, având în vedere naivitatea favorabilă Chinei, lipsa de sensibilitate şi măsurile de protecţie slabe, în special în domeniul contrainformaţiilor”, a spus el.
Germania a arestat la începutul acestei luni trei cetăţeni germani suspectaţi de spionaj pentru China, acuzându-i că au încercat să transmită secrete militare.
Vara trecută, Jian Guo, un asistent al unui deputat AfD, a fost arestat ca presupus spion chinez, iar presupusul său complice, „Yaqi X ”, a fost arestat în octombrie.
Procurorii germani susţin că Yaqi X a adunat informaţii despre tehnologia militară germană şi despre o firmă de apărare germană anonimă, iar apoi le-a transferat dlui Jian.
China a respins astfel de acuzaţii ca fiind o încercare a Germaniei de a „manipula politic imaginea Chinei şi de a defăima China”.
Un studiu realizat de Bitkom, organismul comercial german din domeniul IT, a constatat că aproape 50 % dintre întreprinderile germane au fost afectate de atacuri cibernetice chineze în 2024, în timp ce doar 39 % dintre atacurile cibernetice din aceeaşi perioadă au provenit din Rusia.
Cea mai gravă încălcare recentă a securităţii datelor a vizat Volkswagen, care, între 2010 şi 2015, a pierdut 19 000 de documente - inclusiv materiale privind proprietatea intelectuală - în favoarea hackerilor chinezi, conform unei investigaţii realizate în 2024 de postul german de televiziune ZDF.
Dl Kiesewetter şi-a exprimat îngrijorarea că, dacă politica Germaniei faţă de China nu se schimbă, atunci răspunsul său la orice invazie viitoare a Taiwanului va fi la fel de slab ca răspunsul său iniţial la invazia rusă din Ucraina.
„Mă tem că sprijinul pentru Taiwan va fi şi mai scăzut dacă nu există o schimbare fundamentală în politica noastră faţă de China. Germania adoptă o abordare de liniştire şi auto-descurajare faţă de China, lăsându-se ademenită de complacere”, a spus el.
Germania s-a confruntat cu o avalanşă de critici cu privire la reacţia sa iniţială la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, cum ar fi oferirea de căşti Kievului în loc de arme şi muniţii necesare de urgenţă.
Lentoarea lui Olaf Scholz, cancelarul german, s-a datorat în mare parte temerilor de a înfuria Rusia, precum şi dependenţei puternice a Germaniei de gazul rusesc ieftin.
Merz a declarat că doreşte să „înfrunte China cu încredere” şi să se dovedească mult mai dur decât Scholz în ceea ce priveşte securitatea globală.
Într-o nouă înăsprire a poziţiei sale, Merz a declarat săptămâna trecută liderilor de afaceri germani că există „riscuri mari” în investiţiile în China şi că aceştia nu ar trebui să apeleze la ajutorul statului dacă afacerile lor se prăbuşesc.
„Rugămintea mea sinceră către toate companiile [...] limitaţi riscul pe care vi-l asumaţi pentru a evita să vă puneţi în pericol propria companie dacă aceasta declanşează o pierdere imediată. Dacă vă asumaţi acest risc şi dacă trebuie să anulaţi aceste investiţii de la un an la altul, atunci vă rog să nu veniţi, sub nicio formă, la stat [...] pentru ajutor”, a spus el.
Dar experţii spun că Germania este „extrem de dezaliniată cu Europa” deoarece continuă să investească miliarde în comerţul cu China într-un moment în care alţi aliaţi, precum Franţa şi Marea Britanie, se îndepărtează de Beijing din cauza preocupărilor legate de securitate.
„Încă mai ai responsabili politici şi mai ales un cancelar [Olaf Scholz] care intenţionează să construiască relaţia cu China şi care este îngrozit de represaliile Chinei şi de închiderea accesului pentru aceste mari firme germane”, a declarat Agatha Kratz, analist principal pentru China la Rhodium Group.
La începutul acestei luni, The Telegraph a dezvăluit că Germania a lansat o nouă iniţiativă, „Proiectul Inimă de leu”, pentru a încerca să convingă companiile germane să renunţe la importurile chineze de litiu, un ingredient esenţial în bateriile auto şi telefonice.
Proiectul, condus de firmă de energie Vulcan, urmăreşte să producă la nivel local suficient litiu din apa sărată din Rhinelands pentru o jumătate de milion de baterii de maşini electrice pe an.