Trump pune din nou „presiune maximă” asupra Iranului, pentru a împiedica Teheranul să obţină o armă nucleară

Preşedintele american Donald Trump a restabilit marţi campania sa de „presiune maximă” asupra Iranului, care include eforturi de a reduce la zero exporturile sale de petrol pentru a împiedica Teheranul să obţină o armă nucleară, potrivit Reuters.

Trump a semnat memorandumul prezidenţial care reimpune politica dură a Washingtonului cu privire la Iran, care a fost practicată pe parcursul primului său mandat.

În timp ce semna memorandumul, preşedintele american l-a descris ca fiind foarte dur şi a spus că era indecis în privinţa acestei măsuri. El a afirmat că Iranul nu poate avea o armă nucleară şi şi-a exprimat speranţa că se poate ajunge la un acord cu Teheranul.

Trump l-a acuzat pe fostul preşedinte Joe Biden că nu a aplicat în mod riguros sancţiunile privind exportul de petrol, abordare care ar fi încurajat Teheranul, permiţându-i să vândă petrol pentru a finanţa un program de arme nucleare şi miliţii înarmate în Orientul Mijlociu.

Decizia preşedintelui Trump vine în contextul în care, în decembrie anul trecut, şeful organismului ONU de supraveghere nucleară a avertizat că Iranul accelerează „dramatic” îmbogăţirea uraniului la o puritate de până la 60%, aproape de nivelul de aproximativ 90 % pentru armament. Statul vizat a negat însă că ar dori să dezvolte o armă nucleară.

Memorandumul lui Trump, printre altele, îi ordonă secretarului Trezoreriei SUA să impună „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv sancţiuni şi mecanisme de punere în aplicare asupra celor care încalcă sancţiunile existente.

De asemenea, se solicită Departamentului Trezoreriei şi Departamentului de Stat să pună în aplicare o campanie menită să „ducă exporturile de petrol ale Iranului la zero”. Preţurile petrolului american au redus marţi pierderile ca urmare a veştii că Trump intenţionează să semneze memorandumul, ceea ce a compensat o oarecare slăbiciune cauzată de drama tarifară dintre Washington şi Beijing.

Misiunea Iranului la Organizaţia Naţiunilor Unite din New York nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.

Exporturile de petrol ale Teheranului au adus 53 de miliarde USD în 2023 şi 54 de miliarde USD cu un an înainte, conform estimărilor Administraţiei americane pentru informaţii privind energia. Producţia în cursul anului 2024 a fost la cel mai ridicat nivel din 2018, pe baza datelor OPEC.

Trump a dus exporturile de petrol ale Iranului aproape de zero în timpul unei părţi a primului său mandat după reimpunerea sancţiunilor. Acestea au crescut sub mandatul lui Biden, deoarece Iranul a reuşit să se sustragă sancţiunilor.

Agenţia Internaţională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi alţi membri OPEC au capacităţi de rezervă pentru a compensa orice export pierdut de Iran, de asemenea membru OPEC.

Kevin Book, analist la ClearView Energy, a declarat că administraţia Trump ar putea aplica legea Stop Harboring Iranian Petroleum (SHIP) din 2024 pentru a reduce o parte din barili iranieni.

SHIP, pe care administraţia Biden nu l-a aplicat strict, permite măsuri asupra porturilor şi rafinăriilor străine care procesează petrol exportat din Iran în încălcarea sancţiunilor. Book a declarat că o măsură luată luna trecută de Shandong Port Group, care a interzis accesul tancurilor petroliere sancţionate de SUA în porturile sale din provincia chineză Shandong, semnalează impactul pe care SHIP l-ar putea avea.

De asemenea, Trump i-a cerut ambasadorului său la ONU să colaboreze cu aliaţii pentru a „finaliza revenirea la sancţiunile şi restricţiile internaţionale asupra Iranului”, în temeiul unui acord încheiat în 2015 între Iran şi principalele puteri mondiale, care a ridicat sancţiunile asupra Teheranului în schimbul restricţiilor privind programul său nuclear.

Statele Unite au părăsit acordul în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, iar Iranul a început să se îndepărteze de angajamentele sale legate de domeniul nuclear în cadrul acordului. Administraţia Trump a încercat, de asemenea, să declanşeze o revenire a sancţiunilor în temeiul acordului în 2020, însă demersul a fost respins de Consiliul de Securitate al ONU.

Marea Britanie, Franţa şi Germania au declarat Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite în decembrie că sunt pregătite - dacă este necesar - să declanşeze o revenire la toate sancţiunile internaţionale împotriva Iranului pentru a împiedica ţara să dobândească o armă nucleară.

Acestea îşi vor pierde capacitatea de a lua astfel de măsuri la 18 octombrie, când expiră o rezoluţie a ONU din 2015. Rezoluţia consacră acordul Iranului cu Marea Britanie, Germania, Franţa, Statele Unite, Rusia şi China, care a ridicat sancţiunile asupra Teheranului în schimbul restricţiilor privind programul său nuclear.

Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, a declarat că invocarea „revenirii rapide” a sancţiunilor asupra Teheranului ar fi „ilegală şi contraproductivă”.