Lavrov invită SUA şi Europa să revină la sistemul de la Ialta la conferinţa organizată cu ocazia celei de-a 80-a aniversări
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut astăzi Statelor Unite şi marilor puteri europene să revină la sistemul internaţional creat de Conferinţa de la Ialta (Crimeea), de la care marţi se împlinesc 80 de ani, potrivit EFE.
„Având în vedere nivelul actual al conflictului, abandonarea nechibzuită a sistemului Yalta-Potsdam la ONU şi statutul lor de putere nucleară va duce inevitabil la haos”, se arată în articolul publicat astăzi în revista Russia in Global Politics.
Lavrov a reamintit că principalul rezultat de la Ialta a fost crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi principiul egalităţii suverane a tuturor statelor, pe care Moscova îl consideră baza pentru crearea unei noi ordini mondiale multipolare.
„ONU nu ne-a dus în paradis, dar ne-a salvat din iad”, spune el.
În opinia sa, Occidentul a avut ocazia să îşi recapete încrederea în ONU ca unică platformă universală pentru elaborarea de soluţii colective în 1991, odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice.
„Dar instinctele egoiste au prevalat”, spune el, citând politica agresivă a Occidentului în Europa de Est ca unul dintre motivele pentru tensiunile actuale cu Rusia şi campania militară din Ucraina.
Lavrov se referă la declaraţiile recente ale noului secretar de stat american, Marco Rubio, care a criticat sistemele care au guvernat relaţiile internaţionale din 1945 şi 1991.
„Conceptul „America pe primul loc” are o asemănare alarmantă cu sloganul lui Hitler „Germania înainte de toate”, iar angajamentul de a instaura pacea prin forţă ar putea îngropa definitiv diplomaţia”, spune el.
Ministrul rus speră că SUA îşi vor veni în fire mai devreme sau mai târziu, dar între timp, Moscova pledează pentru reforma ONU, fără a renunţa însă la dreptul său de veto, şi pentru intrarea Braziliei şi Indiei în Consiliul de Securitate, dar nu şi a Japoniei şi Germaniei.
În acelaşi timp, a apărat principiile ONU, cum ar fi dreptul la autodeterminare al popoarelor, pe care l-a folosit pentru a justifica intervenţia militară în Ucraina.
El clarifică faptul că, potrivit declaraţiei din 1970, integritatea teritorială a statelor trebuie respectată, dar numai în acele cazuri în care guvernul reprezintă întreaga populaţie care locuieşte pe teritoriul respectiv.
„Nu este nevoie să demonstrăm că, după lovitura de stat din februarie 2014 (revoluţia Euromaidan), regimul de la Kiev nu îi reprezintă pe locuitorii din Crimeea, Donbas şi Novorossia (estul Ucrainei), la fel cum metropolele occidentale nu au reprezentat popoarele din coloniile exploatate”, a spus el.
De asemenea, Lavrov a subliniat că propunerea avansată în 2020 de liderul rus Vladimir Putin de a organiza o reuniune a şefilor de stat ai membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate pentru a forja un nou consens global rămâne în vigoare.
La Conferinţa de la Ialta au participat liderul sovietic Iosif Stalin, preşedintele american Franklin Roosevelt şi prim-ministrul britanic Winston Churchill, care au semnat un document la 11 februarie 1945, după opt zile de negocieri intense.
Cei trei lideri au convenit să înfiinţeze Organizaţia Naţiunilor Unite (25 aprilie), să împartă Germania - inclusiv reparaţii economice - iar Stalin a fost de acord să declare război Japoniei în schimbul controlului asupra Insulelor Kuril, Sakhalin şi Mongoliei.
Căderea Zidului în 1989 şi a Uniunii Sovietice doi ani mai târziu a făcut ca împărţirea Europei în două părţi - Germania a fost reunificată - convenită la Yalta să fie literă moartă.
Nici Rusia şi Japonia nu au semnat un tratat de pace, iar Moscova a pierdut controlul asupra Ucrainei în 1991 - din 2014 a anexat Crimeea şi patru regiuni ucrainene -, Bielorusiei, Caucazului de Sud şi Asiei Centrale.