Tribunalul din Hong Kong respinge cererea de anulare a condamnării magnatului media Jimmy Lai

Instanţa supremă din Hong Kong a respins, luni, în unanimitate cererea de anulare a condamnării magnatului media Jimmy Lai şi a altor şase militanţi pro-democraţie, acuzaţi că au participat la o adunare neautorizată în 2019, transmite Reuters.

Lai, în vârstă de 76 de ani, fondatorul ziarului pro-democraţie Apple Daily, şi alte şase persoane, inclusiv veteranul democrat Martin Lee, au fost găsiţi vinovaţi de organizarea şi participarea la o adunare neautorizată în august 2019, în timpul protestelor pro-democraţie care au durat luni de zile în Hong Kong.

În timp ce o instanţă inferioară a anulat condamnarea lor pentru organizarea adunării neautorizate, condamnarea lor pentru participarea la o procesiune neautorizată a fost menţinută.

Recursul lor s-a concentrat pe întrebarea dacă condamnarea a fost proporţională cu protecţia drepturilor fundamentale ale omului, un principiu stabilit în două decizii neobligatorii ale Curţii Supreme a Marii Britanii, cunoscut sub denumirea de "proporţionalitate operaţională".

Judecătorul şef Andrew Cheung şi judecătorul Roberto Ribeiro au scris în hotărârea principală că cele două decizii britanice nu ar trebui să fie urmate în Hong Kong, deoarece există diferenţe între cadrele juridice pentru contestarea drepturilor omului în Hong Kong şi în Regatul Unit.

David Neuberger, fost şef al Curţii Supreme a Marii Britanii, a fost unul dintre cei cinci judecători ai Curţii Supreme de Apel (CFA) care au audiat cazul, contribuind la dezbaterea dacă judecătorii străini ar trebui să continue să facă parte din cea mai înaltă instanţă a oraşului, pe fondul unei represiuni privind securitatea naţională.

Hotărârea a fost pronunţată la două luni după demisia a doi judecători britanici de la Curtea Supremă de Apel (CFA) din Hong Kong, Lawrence Collins şi Jonathan Sumption. Sumption a declarat că Hong Kong devine un stat totalitar şi că statul de drept din oraş a fost "profund compromis".

La jumătatea lunii iunie, Neuberger a declarat că va rămâne la cea mai înaltă instanţă din Hong Kong "pentru a sprijini statul de drept în Hong Kong, pe cât de bine pot".

Neuberger a menţionat că este de acord cu hotărârea principală, adăugând că "problema a fost analizată pe deplin şi în mod impresionant" şi "oferă orientări importante cu privire la abordarea corectă a ceea ce a fost numit "proporţionalitate operaţională".

Neuberger a adăugat că diferenţele constituţionale dintre Hong Kong şi Regatul Unit "nu impun o abordare diferită atunci când se analizează dacă o restricţie asupra dreptului de întrunire este proporţională", dar "impun o abordare diferită în cazul în care instanţa concluzionează că restricţia este sau poate să nu fie proporţională".

Beijingul a impus o lege privind securitatea naţională în 2020, după luni de proteste pro-democraţie în 2019, iar consiliul legislativ din Hong Kong a adoptat o nouă lege privind securitatea naţională, cunoscută şi sub numele de Articolul 23, în martie.

Pentru organizarea şi participarea la o adunare neautorizată în 2019, Lai şi trei foşti parlamentari: Lee Cheuk-yan, 67 de ani, "Long Hair" (Păr lung) Leung Kwok-hung, 68 de ani şi Cyd Ho, 70 de ani, au fost închişi între opt şi 18 luni. Aceştia au primit o pedeapsă redusă de la 3 la 6 luni după ce condamnarea lor pentru organizare a fost anulată.

Martin Lee, 86 de ani, preşedinte fondator al Partidului Democrat din Hong Kong, avocata Margaret Ng, 76 de ani, şi Albert Ho, 72 de ani, politician veteran pro-democraţie, au primit pedepse cu suspendare.

"Vrem doar să profităm de ocazie pentru a mulţumi echipei noastre de avocaţi şi tuturor oamenilor care ne-au sprijinit", a declarat Ng presei în faţa instanţei.

Lai a fost ţinut peste trei ani în izolare, începând din decembrie 2020. El se confruntă acum cu un proces separat privind securitatea naţională şi execută o pedeapsă de cinci ani şi nouă luni după ce a fost condamnat pentru încălcarea unui contract de închiriere pentru sediul ziarului său, acum închis.

Potrivit Biroului de Securitate, 301 persoane au fost arestate pentru acte sau activităţi care pun în pericol securitatea naţională. Dintre acestea, 176 de persoane şi 5 societăţi au fost puse sub acuzare.