Traian Băsescu: Iohannis s-a dus degeaba la summit-ul NATO de la Varşovia

"Klaus Iohannis nu înţelege de ce a fost acolo (la summit-ul NATO de la Varşovia). Eu îi spun că a fost degeaba - România nu a obţinut nimic", a fost concluzia la care a ajuns fostul preşedinte Traian Băsescu.
Traian Băsescu (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Andrei Pricopie
11.07.2016

România nu a obţinut nimic la summit-ul NATO de la Varşovia pentru că nu şi-a pregătit proiectele din timp. Preşedintele Klaus Iohannis "a fost degeaba" la summit, "euforia" sa fiind generată de "neînţelegerea concluziilor" acestei importante reuniuni, a declarat, duminică seară, la România TV, fostul şef de stat Traian Băsescu.

"Klaus Iohannis nu înţelege de ce a fost acolo. Eu îi spun că a fost degeaba (...) România nu a obţinut nimic (la acest summit-n.r) decât să-şi pună propriile trupe sub steag NATO. Sunt trupe de antrenament, (...) deci nu avem un acord peste capacitatea noastră, (...) dar asta nu înseamnă că suntem mai puţini importanţi (...) România putea obţine mai mult doar dacă declanşa discuţii din 2015, când a declanşat şi Polonia, dar noi ne-am trezit anul acesta în martie că vrem şi noi ceva, dar era prea târziu deja", a precizat Traian Băsescu, citat de Agerpres.

Potrivit liderului PMP, în timp ce ţările baltice şi Polonia au obţinut fiecare câte un batalion tactic de luptă cu câte o mie de soldaţi NATO, instruiţi şi pregătiţi de luptă la cel mai înalt nivel, care vor completa armatele naţionale ale statelor respective, România va avea doar cu o brigadă de antrenament formată din militari români, care oricum existau pe teritoriul ţării, dar care acum vor activa sub pavilionul NATO.

În opinia fostului preşedinte, summit-ul NATO de la Varşovia - cel mai dur pe care l-a văzut, "preventiv" la adresa Rusiei - a transmis un "mesaj mai clar de solidaritate" a NATO cu Uniunea Europeană.

"Summit-ul NATO a fost cel mai dur summit pe care eu l-am văzut — am participat la cinci, dar cel mai dur şi nu ameninţător, preventiv la adresa Rusiei: 'Atenţie că sunteţi la linia roşie!'. Se lasă şi poartă de dialog, dar nu aşteptând, ci înarmându-ne. Spre exemplu, pentru Marea Neagră se are în vedere întărirea capacităţilor aeriene şi navale care se vântură prin Marea Neagră.

România s-a întors cu poziţii globale şi aici încercarea de a trage foloase din eşecuri e copilărească. România avea un succes dacă avea o brigadă NATO pe teritoriu şi nu o brigadă românească. Dar nu s-a putut, nu s-a putut. Dar tratează lucrurile la nivel global, pentru că Marea Neagră este reconfirmată ca fiind zonă de risc şi de instabilitate, ca şi Marea Baltică, ca şi Marea Mediterană. Deci avem foloase de securitate, dar nu proiecte naţionale", a explicat Traian Băsescu.

Pe de altă parte, fostul şef de stat a remarcat că deciziile luate la Varşovia pot însemna că cele trei state baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, precum şi Polonia "sunt într-un risc mai mare decât România" şi că s-a considerat că riscul de invazie este mai mare în acea zonă.

"Ţineţi cont că cele trei state baltice sunt majoritar vorbitoare de limbă rusă şi că au fost în componenţa Uniunii Sovietice. Iar Kaliningradul care e ticsit de armament şi tehnică militară a Federaţiei Ruse nu e foarte aproape de România, dar e foarte aproape de Polonia şi Ţările Baltice. Deci riscul mai mare de invazie este pe flancul Nord-Estic, nu pe cel Sud-Estic", a argumentat Traian Băsescu.

Liderul PMP a evidenţiat faptul că documentele summit-ului NATO de la Varşovia arată voinţa alianţei de a descuraja actele de agresiune ale Kremlinului.

"Am participat la cinci summit-uri şi nu am văzut atât de frecvent pronunţat şi în scris în actele oficiale ale Summit-ului cuvântul 'descurajare'. Deci politic NATO va fi să descurajeze agresivitatea Federaţiei Ruse oriunde s-ar întâmpla ea şi face referire la Marea Baltică, Marea Neagră, Nordul Oceanului Atlantic şi Marea Mediterană, zone de risc. Şi tot timpul documentul vorbeşte despre descurajare şi pe urmă despre apărare. Descurajare şi apărare.

Pune accent pe cele trei elemente clasice de descurajare, forţe navale, forţe aeriene, forţe terestre şi elementul de boltă, descurajarea nucleară. Iar aici vine şi precizează documentul Summit-ului că sistemul antirachetă este complementar sistemului de descurajare nuclear (...) Când ai riscuri de securitate şi 1% nu ai dreptul să nu le iei în considerare, să iei maxime măsuri pentru a face şi din cel 1% risc sa îl duci către zero. Măsurile pe care le ia NATO acum sunt măsuri stricte de descurajare", a subliniat Traian Băsescu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor