Iohannis prezintă bilanţul Summitului Nato de la Varşovia. Ce a obţinut România

Summitul NATO de la Varşovia a fost un succes pentru România, care şi-a consolidat poziţia de stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi actor regional care contribuie efectiv şi eficient la menţinerea securităţii şi stabilităţii într-o zonă marcată de numeroase riscuri şi provocări, a declarat sâmbătă, la finele reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis.

"Atât Declaraţia privind Securitatea Transatlantică, cât şi Declaraţia Finală a Summitului, adoptate astăzi [sâmbătă - n.r.], acoperă toate temele de interes pentru România, toate temele care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT. În plus, la Summit au fost adoptate o declaraţie a Comisiei NATO-Ucraina, precum şi o serie de documente Aliate, care aprofundează elementele din Declaraţia Finală şi avansează pe linia intereselor şi obiectivelor României.

După Summitul NATO din Marea Britanie din 2014, România a continuat să întreprindă eforturi intense de construcţie în materie de securitate. Rezultatele acestora se văd azi, nu doar la acest Summit, ci şi în rolul jucat de România în consolidarea apărării colective la nivelul NATO. România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate în regiune, şi, foarte important, România a dovedit că este un Aliat credibil.

Obiectivele noastre strategice la acest Summit - aşa cum au fost ele aprobate prin mandatul CSAT - au vizat reafirmarea unităţii NATO şi a legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic", a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele susţine că ţara noastră a atins aceste obiective atât prin îndeplinirea angajamentelor asumate la Summitul din Marea Britanie, cât şi prin deciziile privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO, care au fost luate la acest Summit, cu implicarea activă a României. Aceste măsuri şi decizii au ca efect direct consolidarea securităţii Alianţei şi a ţării noastre, a tuturor românilor.

Ce a obţinut România la Summitul Nato

"Principalele elemente de interes pentru România, pe care le-am obţinut în urma acestui Summit de la Varşovia, privesc următoarele chestiuni:

În primul rând, echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic;

În al doilea rând, o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic;

În al treilea rând, un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior;

Şi în fine, în al patrulea rând, declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO.

Doresc să evidenţiez în continuare, mai în detaliu, pentru o mai bună înţelegere, ce am decis şi obţinut aici în aceste două zile. Să începem cu echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic. După cum cunoaşteţi, am solicitat insistent, atât în cadrul NATO, cât şi prin numeroase demersuri bilaterale în capitalele aliate, o echilibrare a măsurilor pe întregul flanc, între partea nordică şi partea sudică a flancului estic. Acest lucru a fost obţinut.

Cele două tipuri de măsuri, pentru nordul şi sudul flancului estic, sunt complementare, contribuind proporţional, adică adaptat în funcţie de particularităţile situaţiei de securitate de pe fiecare dimensiune, la realizarea noii posturi a NATO de descurajare şi apărare. Am obţinut astfel ceea ce ne-am propus şi ceea ce am susţinut inclusiv la reuniunea Formatului Bucureşti al şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est din 4 noiembrie 2015 de la Bucureşti, pe care am găzduit-o.

Astfel, în ce priveşte structurile de comandă şi control:

- am operaţionalizat complet Unitatea NATO de Integrare a Forţelor din România, începând cu 1 iulie 2016.

- Comandamentul Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de asemenea de România, a atins, în urma eforturilor serioase pe care le-am depus, capabilitatea iniţială la 1 iulie 2016.

Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional.

Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum şi să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice şi să conducă exerciţii multinaţionale complexe. Pe linia dezvoltării de noi măsuri destinate consolidării apărării şi descurajării Aliate, am luat decizia unei prezenţe Aliate avansate pe teritoriul Aliaţilor estici. Adică şi noi.

Pentru regiunea noastră avem o prezenţă Aliată înaintată adaptată, cu un pachet de măsuri complex, în plan terestru, maritim şi aerian şi subliniez acest lucru fiindcă, spre deosebire de noi, flancul nordic are doar componenta terestră. Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct din mandatului României a fost îndeplinit.

La această brigadă în cadrul Summitului şi-au anunţat până acum contribuţii certe Polonia cu o companie şi a fost reconfirmată contribuţia Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat şi în aceste zile şi vom continua discuţiile cu alţi aliaţi pentru alte contribuţii dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, îşi asumă partea sa de responsabilitate şi contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia.

Am obţinut, de asemenea, pe teritoriul României şi crearea unei Iniţiative de Instruire Intensificată, ceea ce în document apare ca CJET. Este similar iniţiativei în domeniu, codificată TACET, care vizează Polonia şi ţările baltice. Este un alt punct realizat al mandatului. În acest context, doresc să amintesc şi faptul că Statele Unite ale Americii au anunţat o consistentă participare la exerciţii pe teritoriul României, începând cu 2017. De asemenea, Turcia va participa la exerciţii pe teritoriul României cu efective de nivelul unei brigăzi.

Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est de la noi din ţară. Astfel, acest comandament regional dobândeşte o importantă cheie în arhitectura de securitate aliată pe Flancul Estic.

În plus faţă de Brigadă şi Iniţiativa de Instruire, am solicitat şi am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră, în conformitate cu cele decise la ministeriala apărării din iunie. Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii apărării în octombrie. Declaraţia finală a Summitului include o menţiune clară la această sarcină trasată autorităţilor militare ale NATO. Deci vom continua proiectul cadrului naval de exerciţii şi training. Şi aşteptăm sigur, cu mare interes, deciziile de la ministeriala apărării din octombrie.

În ceea ce priveşte creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO, vă pot spune că, prin deciziile de astăzi, am integrat practic regiunea Mării Negre în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO.

Pe agenda Summitului s-a aflat şi aprobarea unei Evaluări politico-militare a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO. Poate nu sună senzaţional dar pot să va spun că este o realizare importantă a României, pentru că iniţierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015 din Antalya.

Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiune. Această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO. După cum aţi observat, prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani – nave ale SUA, ale altor aliaţi, dar şi grupuri navale ale NATO ajung în Marea Neagră într-un proces intensificat de rotaţie.

Aşadar, am trecut practic de la faza conceptuală, când la Summitul din Marea Britanie am convenit că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice, la măsuri concrete, în plan operaţional. Comunicatul final adoptat astăzi reconfirmă explicit importanţa strategică pentru Alianţă a Mării Negre. Rezultat foarte important pentru noi.

Cu privire la planul de contingenţă dezvoltat, pot să vă spun că am atins un nou nivel în ceea ce priveşte planificarea apărării pentru România la nivelul NATO, în plus faţă de ceea ce s-a obţinut în contextul Summitul precedent – deci am obţinut un plan de contingenţă dezvoltat, sau cum se spune în termeni de specialitate, upgradat, aspect care vizează în mod direct România şi regiunea noastră.

În ce priveşte, declararea capacităţii operaţionale a sistemului NATO antirachetă, am îndeplinit şi obiectivul de a operaţionaliza Facilitatea de apărare împotriva rachetelor balistice de la Baza Deveselu, un proiect bilateral strategic, care reflectă angajamentul ferm al SUA pentru securitatea europeană şi a României. Am susţinut constant realizarea acestui obiectiv şi l-am îndeplinit.

Am declarat la acest Summit capabilitatea operaţională iniţială a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, aspect de noutate, de maximă relevanţă pentru Alianţă şi, evident, pentru România, consfinţind extinderea protecţiei antirachetă în Europa şi, în particular, asupra întreg teritoriului României. Acest lucru a fost posibil numai datorită facilităţii de la Deveselu, care, astfel, este integrată în sistemul NATO antirachetă şi devine, implicit, bază NATO. În plus, prezenţa americană de la Deveselu, atenţie, este singura prezenţă operaţională permanentă de pe tot Flancul Estic, prezenţă americană permanentă de pe tot Flancul Estic. Astfel, şi acest punct al mandatului României a fost atins.

Mă voi referi şi la alte obiective atinse de România. România se numără printre statele NATO care au progresat în direcţia îndeplinirii angajamentului de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB până în 2017, ceea ce este foarte apreciat de Alianţă. Astăzi abordarea noastră este confirmată inclusiv prin angajamentul pentru creşterea rezilienţei, angajament adoptat la acest Summit.

Am pledat cu succes pentru consolidarea politicii de parteneriate a Alianţei, în scopul promovării stabilităţii, în continuarea iniţiativei promovate de România în cursul anului trecut, când am propus crearea unei strategii a NATO cu două braţe, pentru Est şi pentru Sud, pentru creşterea capacităţilor de apărare ale partenerilor.

Măsurile de sprijin pentru parteneri sunt astfel cuprinse într-un document adoptat de Summit şi anume Iniţiativa privind întărirea rolului NATO în proiectarea stabilităţii. Pentru România, sprijinirea partenerilor estici, în special a Republicii Moldova, are o miză aparte.

Urmare şi a demersurilor României, şefii de stat şi de guvern Aliaţi au reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a partenerilor estici, aceştia fiind Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, precum şi sprijinul concret pentru consolidarea capacităţii de apărare a acestora în contextul actual de securitate. Alianţa rămâne angajată în cooperarea cu Republica Moldova în vederea asigurării unui viitor stabil, sigur şi prosper al acesteia.

Doresc să subliniez în acest sens şi includerea, pentru prima oară într-o Declaraţie finală a unui Summit NATO, ca urmare a demersurilor României, a unui paragraf distinct privind Republica Moldova. Este şi acest lucru o realizare şi un punct din mandatul nostru. De asemenea, am continuat să susţinem un mesaj clar pe linia politicii uşilor deschise – invitaţia adresată Muntenegrului, a cărui aderare am susţinut-o cu consecvenţă.

În relaţia cu Rusia, am susţinut asigurarea priorităţii intereselor Aliate. Am decis, împreună cu toţi Aliaţii, să continuăm dialogul cu Rusia pornind de la această bază, punând însă pe primul plan consolidarea securităţii noastre. Am subliniat necesitatea unei conduite responsabile a Rusiei şi respectarea dreptului internaţional, aspect consemnat în Declaraţia finală a Summitului.

Am decis intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană şi, în special, concretizarea potenţialului strategic al relaţiei NATO-UE. Sunt domenii de maximă importanţă pentru România în care această cooperare este nu doar relevantă, este chiar necesară. Declaraţia NATO-UE pe acest subiect reprezintă un alt element de noutate la acest Summit, iar temele abordate subliniază complementaritatea NATO şi UE, reflectând astfel poziţia cunoscută a României şi contribuţiile noastre pe acest subiect în dezbaterea aliată, avansate de anul trecut încă.

Summitul a punctat şi rolul NATO în combaterea terorismului. Am susţinut, conform mandatului aprobat de CSAT, continuarea angajamentului Aliat pentru Afganistan şi am evidenţiat contribuţia substanţială a României cu forţe, inclusiv în misiunea Resolute Support. Prin angajamentul constant şi de lungă durată al României în sprijinul Afganistanului, am demonstrat că suntem gata să contribuim la efortul de securitate global, ca un Aliat responsabil ce suntem. În mod similar, am promovat contribuţia noastră pe linia combaterii ISIL, prin trimiterea de instructori în Irak.

Nu în ultimul rând am obţinut reflectarea în Declaraţia Finală a unui principiu foarte important la care, personal, ţin foarte mult: NATO este o Alianţă de valori între care se includ democraţia şi statul de drept.

Vă citez din Declaraţia Finală: "Corupţia şi proasta guvernare sunt provocări de securitate care subminează democraţia, statul de drept şi dezvoltarea economică. Importanţa implementării măsurilor de îmbunătăţire a integrităţii, luptei anticorupţie şi bunei guvernări se aplică NATO, Aliaţilor şi partenerilor deopotrivă." Acestea sunt valorile şi principiile în care România crede cu fermitate.

Aşadar, eforturile noastre naţionale la acest Summit au răspuns provocărilor complexe şi diversificate cu care ne confruntăm astăzi, iar rezultatele ne permit să afirmăm că obiectivele au fost realizate. Aceste rezultate îi fac pe români să trăiască în siguranţă, să fie mai bine apăraţi.

Într-un moment în care dezvoltările de securitate sunt tot mai dinamice, acest Summit a reconfirmat, atunci când aveam nevoie cel mai mult, solidaritatea, coeziunea şi unitatea Aliate, bazate pe relaţia indestructibilă dintre Europa şi America de Nord, fundamentul comunităţii noastre de valori. Relaţia transatlantică rămâne cheia de boltă a securităţii aliate."

Iohannis, în vizorul presei

Jurnalist: "Ne puteţi da mai multe detalii despre acordul bilateral cu Statele Unite privind acel contingent de militari care vor veni în România începând cu anul viitor? Care este cadrul în care vin, cât staţionează, dacă vin prin rotaţie şi alte astfel de detalii."

Iohannis: "Acea prezenţă nu va fi în baza documentelor acestui Summit, ci în baza unei înţelegeri bilaterale. Este în cadrul prezenţei rotative, care este planificată a se desfăşura începând din 2017. Aceşti militari vor veni în România, vor staţiona o vreme. Este vorba de un număr important de militari care vor veni, vor sta în România, se vor antrena împreună cu soldaţii noştri."

Jurnalist: "Am o întrebare legată de o afirmaţie a dumneavoastră. Aţi vorbit despre faptul că în acest moment se confirmă că România este un actor regional. Şi un actor regional, dacă este confirmat, are şi nişte ambiţii de viitor. Care sunt ambiţiile de viitor ale acestui actor regional - pentru ca acesta este un termen folosit acum foarte tare la Bruxelles - şi în legătură cu declaraţia de astăzi, dar şi cu ceea ce se prefigurează acum prin acordul Uniunea Europeană–NATO în ceea ce priveşte o viitoare forţă de reacţie rapidă eficace şi reală a Uniunii Europene şi dezvoltarea împreună cu NATO a capacităţilor de apărare?"

Iohannis: "Vedeţi, de la începutul anilor 90 România şi-a dorit să devină membră şi în NATO, şi în Uniunea Europeană. Această dorinţă a dus la un consens politic foarte benefic României, şi am devenit, mai întâi aliat NATO, după aceea stat membru al Uniunii Europene. Dar în primii ani noi am acţionat puţin ca un fel de musafir. Un musafir cu oarece obligaţii, adică am intrat şi ne-am conformat, am făcut cam ce ni s-a spus. Ceea ce, în esenţă, este corect.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, din păcate, aşa cum am mai spus zilele trecute, ne-a lipsit un plan. Sau, cum se spune mai elevat, ne-a lipsit un proiect de ţară post–aderare. Am propus să lucrăm începând de acum la acest proiect de ţară post-aderare şi vom defini acolo nivelul ambiţiilor, cum vedem noi rolul României în Uniunea Europeană, cum vedem relaţia cu celelalte state membre, cum vedem chestiuni foarte importante, de exemplu chestiunea suveranităţii, foarte discutată în Uniunea Europeană. Aceste lucruri le vom stabili, sper eu, până la începutul anului viitor în acest proiect de ţară. Am propus înfiinţarea unui grup de lucru şi acesta va începe să lucreze, probabil, la sfârşitul verii.

În ce priveşte NATO, lucrurile s-au mişcat mai încet, pentru că noi prima dată am devenit stat aliat în NATO şi apoi membru în UE. Mulţi ani am stat într-o postură de stat aliat care primeşte securitate. Am fost practic un beneficiar al NATO, un beneficiar al securităţii definită de NATO. În ultima vreme, România, şi datorită acestui sprijin primit, a avut parte de o dezvoltare, care, trebuie să recunoaştem, a fost pozitivă şi benefică României şi românilor. Astfel, am avut noroc că în domeniul securităţii au apărut ambiţii mai mari decât de a fi pur simplu un bun executant. Avem o conducere a armatei care este şi competentă şi ambiţioasă şi astfel România începe să-şi intre în rolul natural de actor important regional. Noi sigur vrem să beneficiem în continuare de securitate, de asta am şi devenit parte din NATO, dar avem ambiţia să fim un actor, avem ambiţia să fim activi.

Noi vrem să proiectăm în regiune securitate şi stabilitate. Acest lucru îl putem face şi îl vom face. Şi iată, Aliaţii au recunoscut că am trecut la următorul nivel, nu doar ca şi ambiţie, dar că avem şi resurse, şi ne-au dat două unităţi NATO, dintre care una este deja, evident, de importanţă regională. România alocă resurse importante pentru aceste lucruri. Să nu-şi imagineze cineva că aceste chestiuni se întâmplă de la sine. Pot să vă spun că împreună cu toată echipa, cu care am fost astăzi şi ieri la Varşovia, lucrăm de mai bine de un an de zile la aceste chestiuni. Această muncă, de multe ori, nu se vede bine, nu se percepe bine, dar fără această muncă la bază este imposibil să progresăm. Şi am făcut progrese. Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, să-i sprijinim. Am ajuns noi, lucru de neimaginat acum puţini ani, nu numai să avem forţe aliate în România, ci să comandăm.

Noi am înfiinţat, noi am propus şi noi comandăm această brigadă. Ceilalţi vin ca să fie împreună cu noi. Este o realizare senzaţională. Şi această realizare, trebuie să fim foarte sinceri, a fost posibilă fiindcă armata noastră, armata română a dovedit că este serioasă, competentă şi statornică. Aceste lucruri, prima dată, au fost dovedite în multele teatre de operaţii unde s-au dus militarii noştri cu comandanţi capabili, comandaţi dăruiţi care au creat un renume armatei române. Şi atunci a fost posibilă această dezvoltare care ne pune efectiv în rând cu ceilalţi Aliaţi."

Jurnalist: "Revin cu un follow-up la întrebarea precedentă. Legat de reacţia rapidă, de forţa europeană şi de proiectul de cooperare în materie de industria de apărare între NATO şi Uniunea Europeană."

Iohannis: "În materie de industrie de apărare, avem planuri foarte ambiţioase şi dorim ca prin acest mare, pot să spun mega program de înzestrare care devine posibil dacă alocăm 2% din PIB. Noi, evident, că nu vrem doar să adunăm banii din bugetul României ca să îi cheltuim undeva să cumpărăm armament, nu. Noi vrem cu totul altceva. Noi vrem să folosim aceşti bani inteligent, să atragem producţia în România şi să cheltuim banii în România pentru dotarea armatei noastre. Iar în ceea ce priveşte armata europeană, este un concept care nu se vehiculează acum prima dată, dar, de data aceasta, rezonanţa poate a fost mai puternică în contextul mai complicat creat de situaţia din Ucraina, cu ambiţiile NATO, cu implicarea în Orientul Mijlociu, cu Brexit.

Este unul dintre punctele pe care le vom defini în proiectul de ţară. Nu pot acum, aş putea să vă spun o părere personală, dar nu cred că ar fi corect şi nu ar fi bine pentru România, fiindcă niciun stat nu s-a exprimat oficial în această chestiune. Proiectul unei armate europene a fost vehiculat mai degrabă la Comisie decât în statele membre şi cred că va mai trece destul de mult timp până ne lămurim la nivel european dacă vom merge sau nu vom merge în această direcţie. Şi aceasta nu e o problemă tehnică. Tehnic, ar fi foarte simplu. Este o problemă de principiu. Este o problemă legată de suveranitate."

Jurnalist: "Aţi vorbit despre sprijinul partenerilor estici. Aş vrea să vă întreb ce tip de asistenţă pot primi din partea NATO vecinii noştri, Republica Moldova şi Ucraina, pentru a-şi reduce vulnerabilitatea?"

Iohannis: "În ce priveşte Moldova, putem să facem foarte multe şi facem, începând de la granturi pentru a trece peste iarnă, ceea ce am făcut, până la renovări, reparaţii, modernizări în grădiniţe, în şcoli, dotări în biblioteci. Facem consiliere pentru Armata Moldovei. Avem colaborări instituţionale de foarte multe feluri. România este dispusă să se implice în investiţii în Republica Moldova şi, pentru a ajunge până acolo, noi suntem dispuşi chiar să oferim un împrumut în condiţii foarte avantajoase, împrumut pe care l-a discutat Parlamentul deja anul trecut.

Din motivele foarte bine cunoscute, politice, am ajuns până în acest an, dar voi promulga acea lege şi atunci Guvernul va putea efectiv şi operativ repede să acorde acel împrumut, sigur, după ce negociază foarte clar condiţiile. În ceea ce priveşte Ucraina, putem să facem şi aici foarte multe lucruri, şi facem. Dacă vorbim de securitate, vă amintiţi că România este implicată într-un trust fund, într-un program de îmbunătăţire a securităţii cibernetice. Avem chiar rol de conducător acolo, SRI face acest lucru. În ce priveşte operaţiunile militare, care nu ne plac, fiindcă acolo se moare, din nefericire, şi până în ziua de astăzi.

Chiar astăzi, Preşedintele Poroşenko ne-a spus că a pierdut trei militari în această noapte, dar mulţi soldaţi sunt răniţi. Noi participăm cu asistenţă sanitară. A apărut zilele acestea o iniţiativă foarte bună din partea Slovaciei, o iniţiativă care vizează înlăturarea proiectilelor neexplodate, foarte periculoase, mai ales pentru civili, mai ales pentru copii. Noi ne-am alăturat acestei iniţiative. Sunt doar câteva exemple de cum putem să venim efectiv în ajutorul vecinilor noştri şi lista de exemple poate să continue."