Curtea de Justiţie a UE: Salariile şi pensiile magistraţilor trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat acum şase luni o hotărâre care clarifică relaţia dintre independenţa Justiţiei şi nivelul de remunerare a magistraţilor – atât în privinţa salariilor, cât şi a pensiilor, scrie G4Media.

Decizia are o relevanţă deosebită pentru România, unde această temă a generat un conflict deschis între Guvern şi sistemul judiciar. Executivul intenţionează să reducă pensiile de serviciu ale magistraţilor, în timp ce aceştia susţin că măsura le afectează independenţa.

Cazul ajuns la CJUE provine chiar din România. Şase magistraţi pensionaţi au dat în judecată statul la Tribunalul Bucureşti, cerând plata „primei de pensionare” – echivalentul a şapte salarii brute – pe care nu o primiseră la retragerea din activitate. Această primă era prevăzută în legea statutului magistraţilor şi a fost achitată până în 2010, când Guvernul Boc a suspendat plata din motive bugetare. Ulterior, pentru încă 13 ani, toate guvernele au prelungit suspendarea prin ordonanţe de urgenţă, iar în 2022, odată cu adoptarea noii legi a statutului, prima a fost eliminată definitiv.

Magistraţii au susţinut că suspendarea repetată şi apoi abrogarea acestui drept le-a încălcat dreptul de proprietate şi, mai larg, independenţa financiară a judecătorilor. Tribunalul Bucureşti le-a respins însă acţiunea, motivând că, în lipsa unei baze legale în vigoare, plata nu poate fi reluată decât prin intervenţia legiuitorului. În apel, Curtea de Apel a solicitat CJUE o interpretare preliminară.

Întrebarea esenţială era dacă suspendarea şi abrogarea primei de pensionare afectează principiul independenţei Justiţiei, aşa cum este el consacrat în tratatele UE.

Pe 5 iulie 2025, CJUE a răspuns: Nu, aceste măsuri nu afectează independenţa Justiţiei.

Articolul integral poate fi citit aici.