NATO trimite semnale Rusiei la summitul din Varşovia

După două zile de discuţii la masa rotundă şi multe întâlniri bilaterale, printre ele şi între preşedinţii american şi turc, cancelarul german Angela Merkel pare să fie mulţumită: “Cred că este un summit NATO important deoarece au fost luate multe decizii concrete”. De fapt, nu au fost surprize adevărate în Varşovia, din moment ce liderii statelor NATO au oficializat o serie de decizii ce fuseseră pregătite cu multe luni înaintea acestei întâlniri.

Cea mai categorică mişcare a fost anunţul legat de misiunea din Afganistan. Ajutorul NATO pentru pregătirea şi formarea armatei afgane va fi extins cel puţin până la sfârşitul anului următor datorită situaţiei precare a securităţii din Afganistan.

Planurile iniţiale de retragere a trupelor aliate au fost suspendate. Cei aproximativ 13.000 de soldaţi ai misiunii alianţei “Resolute Support” vor rămâne în Afganistan, în timp ce un număr suplimentar de 3.000 de soldaţi americani vor rămâne în Afganistan în afara misiunii NATO.

Preşedintele american Barack Obama a dorit să pună capăt acestui război - cel mai lung dintre toate războaiele americane - până la sfârşitul mandatului său în ianuarie 2017. Cu 15 ani în urmă, soldaţii americani au invadat Afganistanul după atacurile sângeroase din 11 septembrie 2011 din SUA pentru a strivi regimul talibani şi teroriştii Al-Qaeda, acuzaţi de orchestrarea acelor atacuri.

Migraţia din Afganistan este o problemă

Mişcarea radicală a islamiştilor talibani încă există dar acum ei ar trebui să facă parte din soluţie, conform NATO. “Am spus tuturor într-o manieră clară faptul că, în paralel cu procesul politic, dialogul cu talibanii este necesar pentru a găsi o soluţie politică”, a precizat Merkel la sfârşitul summitului.

În plus, Merkel a declarat că este important ca guvernul afgan să ia măsuri împotriva corupţiei şi să creeze condiţii mai bune de trai. “Având în vedere numărulu mare de imigranţi care au părăsit Afganistanul anul trecut, se constată că situaţia de acolo nu este mulţumitoare”.

NATO va continua, de asemenea, să finanţeze soldaţii şi poliţiştii afgani – până în 2020 – iar costurile totale se vor ridica la 5,4 miliarde de dolari pe an.

Avioanele AWACS

După ce ameninţarea prezentată de Rusia în estul Europei a ocupat locul principal pe agenda discuţiilor de vineri, sâmbătă a fost rândul flancului sudic al NATO. Alianţa militară are de a face cu războiul din Siria, conflictul din Irak, situaţia nesigură din Libia şi imigraţia tot mai mare din Africa.

Alianţa nu doreşte să îşi folosească forţa militară. Dar doreşte să susţină misiunea maritimă “Sophia” a Uniunii Europene în largul coastei libiene pentru a monitoriza mai bine ambarcaţiunile traficanţilor de imigranţi. Diplomaţii NATO susţin că o cerere oficială din partea UE încă nu a fost prezentată.

În plus, NATO va pune avioanele sale de supraveghere AWACS la dispoziţia coaliţiei internaţionale ce luptă împotriva grupului jihadist Statul Islamic. Flota AWACS, pentru care Germania furnizează aproximativ o treime din echipaje, urmează să zboare deasupra Turciei, care este membru NATO, şi să folosească radarele pentru a monitoriza Siria şi Irak cu scopul de a obţine o imagine generală a situaţiei de acolo.

De asemenea, Merkel a cerut colegilor săi din NATO să se implice mai mult în Africa. Organizaţia teroristă islamistă Boko Haram este activă în zona Lacului Ciad. Întrucât NATO este prezentă în principal în Mali, majoritatea refugiaţilor provin acum din Niger.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că în viitor alianţa va pregăti, de asemenea, forţe de securitate direct în Irak pentru a lua măsuri împotriva teroriştilor. Până acum, irakienii au fost pregătiţi în afara ţării lor.

Posibila retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană aparent nu a fost o chestiune majoră în discuţiile partenerilor NATO. Premierul britanic demisionar David Cameron a precizat că Brexitul nu va afecta relaţiile ţării sale cu alianţa. “Marea Britanie nu va juca un rol mai mic în lume. Nu întoarcem spatele NATO”, a declarat el.

În acelaşi timp, Obama a cerut Marii Britanii şi Uniunii Europene să negocieze ieşirea britanicilor din bloc într-o asemenea manieră încât niciuna dintre tabere să nu întâmpine probleme.

Lituania mulţumită. Rusiei i se dă o lecţie

Pentru gazdele poloneze, decizia NATO de a-şi mări prezenţa militară în statele baltice şi în Polonia cu 4.000 de soldaţi a fost cea mai importantă. A fost un semnal trimis Rusiei că NATO va răspunde oricărui atac rusesc asupra unuia dintre membrii alianţei, indiferent cât de mic este acesta. Ţările de pe flancul estic al NATO şi-au manifestat temerile cu privire la acţiunile militare ruseşti împotriva Georgiei în 2008 şi Ucrainei în 2014.

Ministrul lituanian de externe Linus Linkevičius a declarat presei că este mulţumit de ceea ce s-a realizat în Varşovia. Bineînţeles, cei 1.000 de soldaţi suplimentari în Lituania nu ar fi suficienţi pentru a opri un asalt rusesc, a precizat ministrul, adăugând că, totuşi, prezenţa lor este un “semnal”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nimeni nu poate prezice cum se va dezvolta relaţia cu Rusia după deciziile luate în Varşovia. El a adăugat că NATO are datoria de a se pregăti pentru toate posibilităţile, adăugând că alianţa va rămâne unită.

Ambasadorul rus va fi informat miercuri în legătură cu rezultatul summitului la Consiliul NATO-Rusia din Bruxelles. NATO speră ca acesta va conduce în continuare la dialog. Efectele vor putea fi văzute la întâlnirea viitoare a NATO din Bruxelles.