Tensiuni între Moscova şi Azerbaidjan, după accidentul aviatic mortal provocat probabil de apărarea aeriană rusă

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat în repetate rânduri Rusia de muşamalizarea cauzei accidentului aviatic care a ucis 38 de pasageri în ziua de Crăciun, criticând din nou public Moscova, relatează Business Insider.

„Ancheta iniţială şi rezultatele acesteia mi-au fost raportate, dar pot spune cu toată certitudinea că vina pentru moartea cetăţenilor azeri în acest dezastru aparţine reprezentanţilor Federaţiei Ruse”, a afirmat, luni, Ilham Aliyev în declaraţii pentru agenţia de presă de stat Azertac.

„Şi cerem dreptate, cerem pedepsirea vinovaţilor, cerem transparenţă deplină şi comportament uman”, a menţionat Aliyev, care a vorbit imediat după ce s-a întâlnit cu familiile victimelor accidentului.

Comentariile sale marchează un punct de tensiune brusc şi tot mai adânc între Azerbaidjan şi Rusia, în contextul în care aceasta din urmă a încercat să menţină legăturile de la izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina. Deşi Baku şi Moscova nu sunt aliaţi apropiaţi în sens tradiţional, Rusia furnizează arme Azerbaidjanului şi a încercat să fie principalul mediator în conflictul său dur cu Armenia.

Liderul rus Vladimir Putin l-a vizitat pe Aliyev în august pentru două zile, iar cei doi au fost fotografiaţi discutând în cămăşi de lucru pe canapelele din casa lui Aliyev, alături de Prima Doamnă a Azerbaidjanului.

Dar tonul relaţiilor dintre cei doi s-a schimbat dramatic de la accidentul aviatic în care şi-au pierdut viaţa atâţia oameni.

Aliyev a declarat în repetate rânduri că investigaţiile preliminare au arătat că zborul Azerbaidjan Airlines a fost doborât de sistemele ruseşti de apărare aeriană, afirmând că aeronava era „plină de găuri” şi afectată de războiul electronic. Avionul zbura spre oraşul cecen Groznîi şi a aterizat de urgenţă în Kazahstan.

„Dacă s-ar fi luat măsuri în timp util pentru închiderea spaţiului aerian rus în apropierea oraşului Groznîi, dacă s-ar fi respectat toate regulile serviciilor la sol, precum şi coordonarea adecvată între forţele armate ale Federaţiei Ruse şi serviciile civile, această tragedie nu s-ar fi întâmplat”, a declarat Aliyev.

În special, Aliyev a ales să vorbească în limba rusă în loc de azeră, menţionând că a luat această decizie în onoarea celor doi piloţi decedaţi ai zborului, care vorbeau rusa.

Preşedintele azer a declarat că Baku nu susţine că Rusia a doborât intenţionat avionul, dar a acuzat oficialii ruşi că nu au investigat accidentul în mod corespunzător.

„Ascunderea acestui incident de către agenţiile de stat ruse şi accentul pus pe teorii absurde provoacă surprindere, regret şi indignare legitimă”, a declarat el.

Agenţia Federală de Transport din Rusia a declarat iniţial că zborul companiei Azerbaijani Airlines a fost lovit de păsări, apoi a dat vina pe dronele ucrainene şi pe ceaţă pentru forţarea avionului să părăsească spaţiul aerian al oraşului Groznîi.

Statele Unite, pe de altă parte, au declarat că au văzut „primele indicii” conform cărora zborul Azerbaidjan Airlines ar fi fost posibil „doborât de sistemele ruseşti de apărare aeriană”.

Între timp, biroul de presă al lui Putin a emis scuze pe 28 decembrie, fără a-şi asuma responsabilitatea pentru accident.

„Vladimir Putin a prezentat scuze pentru faptul că tragicul incident a avut loc în spaţiul aerian al Rusiei şi a transmis încă o dată condoleanţele sale profunde şi sincere familiilor victimelor accidentului aviatic şi le-a urat celor răniţi o recuperare cât mai rapidă”, se arată în declaraţia sa.

Dar Aliyev refuză să reducă presiunea asupra Rusiei, afirmând că scuzele lui Putin „nu sunt suficiente” şi că Moscova "trebuie să îşi recunoască vina” şi să îi pedepsească pe cei responsabili.

Luni, preşedintele Azerbaidjanului a adăugat că anchetatorii au descoperit neconcordanţe în reglementările spaţiului aerian al Rusiei care, în opinia sa, indică „probleme penale grave”.

Ruptura din ce în ce mai mare dintre Moscova şi Baku survine în contextul în care Azerbaidjanul a încercat să reducă influenţa Rusiei asupra chestiunilor regionale, în special în relaţiile cu Armenia, marea sa rivală.

De exemplu, Rusia a staţionat forţe de menţinere a păcii în regiunea contestată Nagorno-Karabah până în septembrie 2023, când Azerbaidjanul a cucerit zona şi a alungat forţele Moscovei. Unii comentatori pro-Kremlin din Rusia au afirmat, de asemenea, că în rândurile armatei ucrainene apar voluntari azeri.

Dar Rusia a răspuns relativ blând, în timp ce caută mai mulţi aliaţi ex-sovietici pentru a face faţă izolării sale tot mai mari din cauza sancţiunilor occidentale şi a războiului din Ucraina.

„Aş dori să remarc de la început că relaţia noastră se dezvoltă într-un mod pozitiv”, a declarat Putin în octombrie, când l-a primit pe Aliyev la Moscova, referindu-se la investiţiile ruseşti în economia azeră.

Potrivit Azertac, Aliyev a răspuns şi a declarat că „dinamica relaţiilor noastre bilaterale a fost destul de vizibilă”.