Tensiuni în parlamentul israelian dupa ce Benjamin Netanyahu forţează o reformă judiciară controversată

Preşedintele Israelului a îndemnat la dialog coaliţia premierului Benjamin Netanyahu pentru a ajunge la un consens, după ce a fost votată o revizuire judiciară controversată într-o sesiune parlamentară turbulentă în timpul nopţii, transmite Associated Press.

Isaac Herzog a declarat că a fost o "dimineaţă dificilă" după votul parlamentar de la sfârşitul nopţii, în urma căruia două acte legislative controversate au trecut un obstacol preliminar.

Legislaţia cuprinde propuneri legislative radicale ale guvernului, care au stârnit critici vehemente în Israel şi în străinătate, au atras zeci de mii de protestatari în stradă şi au speriat investitorii şi pieţele financiare.

Marţi, dolarul a câştigat peste 2% în raport cu shekelul, care a continat să alunece timp de o lună, moneda israeliană pierzând peste 5% din valoarea ei în raport cu dolarul. Mai multe companii israeliene au declarat că îşi retrag banii din ţară, în timp ce ziarele israeliene au raportat retrageri şi mai mari de numerar, investitorii devenind nemulţumiţi în ceea ce priveşte climatul de afaceri.

Criticii afirmă că reforma judiciară în curs de desfăşurare va concentra puterea în mâinile coaliţiei majoritare în parlamentul israelian, Knesset, şi va eroda sistemul democratic de control şi echilibru.

Netanyahu şi aliaţii săi insistă asupra faptului că modificările vor limita mai bine o Curte Supremă prea puternică.

"Mulţi cetăţeni din întreaga societate israeliană, mulţi oameni care au votat pentru coaliţie, se tem pentru unitatea naţională", a declarat Herzog la o conferinţă organizată de ziarul Yedioth Ahronoth. El i-a îndemnat pe Netanyahu şi pe aliaţii săi la dialog, pentru a ajunge la un consens privind reforma sistemului judiciar.

Marţi, târziu, Netanyahu a lansat un apel la dialog, afirmând că el crede că diferenţele ar putea fi reduse sau eliminate.

"Haideţi să discutăm, aici şi acum, fără precondiţii sau scuze, pentru ca împreună să putem ajunge la un acord amplu pentru binele tuturor cetăţenilor Israelului", a spus el.

Criticii săi i-au cerut lui Netanyahu să îngheţe legislaţia şi să înceapă negocierile. Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a ironizat apelul premierului.

"Cetăţeni ai Israelului, nu îmi face plăcere să spun acest lucru: premierul Netanyahu minte. Încercăm să purtăm discuţii cu ei de multe săptămâni", a declarat Lapid într-o declaraţie.

Comentariile lui Herzog au fost făcute în dimineaţa ce a urmat protestului în faţa parlamentului înainte de vot, la care au participat zeci de mii de israelieni - a doua demonstraţie în masă din Ierusalim în ultimele săptămâni.

Palestinienii israelieni, o minoritate care ar putea avea cel mai mult de pierdut în urma revizuirii, au rămas în cea mai mare parte pe margine din cauza discriminării cu care se confruntă acasă, şi a ocupaţiei continue de 55 de ani a Israelului asupra fraţilor lor palestinieni din Cisiordania.

După mai mult de şapte ore de dezbateri care s-au prelungit după miezul nopţii, Netanyahu şi aliaţii săi au adoptat două prevederi din pachetul de modificări propuse, care urmăresc să slăbească Curtea Supremă a ţării şi să împuternicească şi mai mult coaliţiile parlamentare aflate la putere.

Cu un vot de 63-47, Knesset-ul a aprobat măsuri care oferă coaliţiei de guvernare controlul asupra numirilor judiciare şi restrânge capacitatea Curţii Supreme de a revizui legalitatea legilor majore cunoscute sub numele de "legi fundamentale". Proiectele de lege mai au nevoie de încă două lecturi în parlament pentru a fi adoptate ca legi.

De asemenea, sunt prevăzute propuneri care ar da parlamentului puterea de a anula hotărârile Curţii Supreme şi de a controla numirea consilierilor juridici ai guvernului. În prezent, consilierii sunt funcţionari publici profesionişti, iar criticii afirmă că noul sistem ar politiza ministerele guvernamentale.

Statele Unite au făcut apel la moderaţie, iar marţi, şeful ONU pentru drepturile omului a cerut Israelului "să ia o pauză în ceea ce priveşte modificările legislative propuse şi să fie supuse unei dezbateri şi reflecţii mai ample".

"Astfel de probleme care se află în centrul statului de drept merită cea mai mare atenţie pentru a ne asigura că orice modificări mai degrabă promovează decât diminuează capacitatea sistemului judiciar - şi a altor ramuri ale guvernului - de a proteja drepturile tuturor oamenilor din Israel", a afirmat Volker Turk, Înalt comisar al ONU pentru drepturile omului, într-o declaraţie.

Ministrul german al Justiţiei, Marco Buschmann, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la planul israelian după o vizită de două zile care a inclus o întâlnire cu arhitectul revizuirii, ministrul Justiţiei, Yariv Levin, şi cu două dintre persoanele vizate de modificări, procurorul general Gali Baharav-Miara şi preşedintele Curţii Supreme, Esther Hayut.

Este "clar pentru mine că trebuie să protejăm şi să consolidăm în mod fundamental instituţiile democraţiilor noastre liberale", a afirmat Bushmann într-o declaraţie, "deoarece drepturile fundamentale sunt, prin natura lor, drepturi ale minorităţilor, iar majoritatea nu trebuie să aibă niciodată ultimul cuvânt".

Potrivit unui sondaj realizat de think tank-ul Israel Democracy Institute, publicat marţi, 66% dintre respondenţi cred că Curtea Supremă ar trebui să aibă autoritatea de a anula legile incompatibile cu legile fundamentale, iar 63% consideră că actualul sistem de alegere a judecătorilor - un grup format din politicieni, judecători şi avocaţi - ar trebui menţinut.

Aproape trei sferturi dintre cei 756 de respondenţi - 72% - au declarat că ar trebui să existe un compromis între taberele politice opuse în ceea ce priveşte modificările judiciare propuse.

Herzog, care îndeplineşte funcţia de şef de stat, în mare măsură simbolică, a încercat să medieze dialogul între taberele din ce în ce mai polarizate şi le-a cerut lui Netanyahu şi aliaţilor săi să amâne controversata reformă judiciară.

Coaliţia de guvernare a lui Netanyahu este formată din partide ultranaţionaliste şi ultraortodoxe, care a preluat mandatul la sfârşitul lunii decembrie, după cele cinci alegeri parlamentare din ţară în mai puţin de patru ani. Blocajul politic s-a datorat în mare parte capacităţii liderului de lungă durată de a ocupa funcţia de prim-ministru în timp ce este judecat pentru fraudă, abuz de încredere şi acceptarea de mită, acuzaţii pe care Netanyahu le-a negat.