Estonia intensifică patrulele în Marea Baltică, după suspiciunile privind un sabotaj rusesc asupra cablurilor submarine

În timp ce străbătea joi apele gri şi îngheţate ale Mării Baltice, la vest de Rusia, echipajul navei estoniene de vânătoare de mine EML Sakala a urmărit cu atenţie orice navă care încetineşte în mod suspect sau îşi schimbă brusc cursul, relatează AP News.

Potrivit sursei citate, echipajul - folosindu-se de binocluri şi aparate foto cu zoom lung - înregistrează numele navelor, căutând în ele ancore sau cabluri lipsă.

Într-o săptămână pe mare, Sakala a abordat aproximativ 200 de nave.

Nava estoniană este una dintre cele trei nave ale marinei estoniene care fac parte din patrulele maritime intensificate ale ţărilor NATO după ce cablul electric Estlink-2 şi legăturile de comunicaţii dintre Finlanda şi Estonia au fost avariate la 25 decembrie. Cu o lună înainte, alte două cabluri submarine de date au fost avariate.

Citiți și Presupusul sabotaj la cablurile electrice şi de internet din Marea Baltică. Finlanda recuperează o ancoră de pe fundul apei

Suspiciunea a căzut imediat asupra Rusiei, deşi nimic nu a fost dovedit, iar Kremlinul a negat implicarea în deteriorarea infrastructurii, care furnizează energie şi comunicaţii pentru mii de europeni.

Pentru Occident, incidentele reprezintă un test al hotărârii în faţa a ceea ce se consideră a fi atacuri de sabotaj pe scară largă în Europa, presupuse a fi legate de Moscova în urma invaziei sale la scara largă din Ucraina în 2022.

„Principalul lucru este să ne arătăm forţa”, a declarat lt. comandor Meelis Kants din cadrul marinei estoniene.

După incidentul din 25 decembrie cu nava Estlink 2, poliţia finlandeză şi poliţiştii de frontieră au confiscat Eagle S, un petrolier care tocmai părăsise un port rusesc, după ce a fost suspectat că a tăiat cablurile electrice şi patru cabluri de telecomunicaţii prin tragerea ancorei.

Eagle S, sub pavilion Insulele Cook din Pacificul de Sud, este suspectat că face parte din „flota fantomă” a Moscovei, folosită pentru a evita sancţiunile privind exporturile de petrol rusesc, au declarat autorităţile finlandeze. Nava transporta 35.000 de tone de petrol şi anchetatorii susţin că a lăsat o urmă de târâre cu ancora pe aproape 100 de kilometri pe fundul mării înainte de a fi oprită şi escortată în apropierea unui port finlandez.

Citiți și Suspiciuni de sabotaj în Taiwan: O navă chineză, bănuită că a deteriorat un cablu submarin de comunicaţii

Avaria la Estlink 2, care poate furniza aproximativ jumătate din necesarul de energie electrică al Estoniei pe timp de iarnă, nu a întrerupt serviciul, deşi a determinat creşterea preţurilor la energie în ţările baltice.

Cablul are o lungime de aproximativ 145 de kilometri şi este situat la o adâncime de 90 de metri în punctul său cel mai adânc, peste una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din Europa. Reparaţiile ar putea costa zeci de milioane de dolari şi ar putea fi reluate abia la sfârşitul verii, a declarat operatorul reţelei electrice din Finlanda.

Cablurile şi conductele submarine care traversează marea leagă ţările nordice, baltice şi central europene, promovează comerţul, securitatea energetică şi, în unele cazuri, reduc dependenţa de resursele energetice ruseşti.

Începând din 2023, zece cabluri din Marea Baltică au fost avariate, afectând Estonia, Finlanda, Suedia, Germania şi Lituania. Cel puţin două incidente au implicat nave acuzate ulterior că şi-au târât ancorele.

Citiți și "Încărcat cu echipamente de spionaj" - Noi informaţii despre petrolierul presupus rusesc care ar fi avariat un cablu submarin

„Domeniul maritim este în prezent cel mai disputat, deoarece este şi important din punct de vedere strategic”, a declarat în decembrie generalul-maior Andrus Merilo, comandantul armatei estoniene.

Naţiunile occidentale trebuie să fie „mai proactive şi să opereze pentru a descuraja orice activităţi”, a spus el.

Întreruperea Estlink 2 a avut loc la puţin peste o lună după ce o navă chineză, Yi Peng 3, a părăsit portul rusesc Ust-Luga, la vest de Sankt Petersburg, cu puţin timp înainte de a se presupune că a deteriorat cablurile care leagă Suedia şi Lituania şi Finlanda şi Germania.

Nava a fost oprită de marina daneză şi a petrecut o lună inactivă pe o linie de navigaţie daneză înainte de a-şi relua călătoria la 21 decembrie, după ce reprezentanţi ai naţiunilor occidentale au urcat la bord împreună cu investigatori chinezi. Nu au fost publicate detalii despre inspecţie.

În octombrie 2023, o navă înregistrată în China a fost suspectată că a secţionat o conductă de gaz şi un cablu de fibră optică între Finlanda şi Estonia prin târârea ancorei. Nava respectivă nu a fost oprită şi şi-a continuat călătoria.

De un interes deosebit pentru patrulele navale este flota fantomă a Rusiei, formată din nave cu proprietate obscură, achiziţionate pentru a-şi transporta petrolul şi a se sustrage sancţiunilor occidentale.

Potrivit autorităţilor finlandeze, Eagle S a avut mai multe încălcări, inclusiv în ceea ce priveşte siguranţa la incendiu, echipamentul de navigaţie şi ventilaţia sălii de pompe şi nu poate naviga până nu este reparată. Revista de ştiri Lloyd's List a raportat că nava a fost echipată anterior cu dispozitive de supraveghere pentru a monitoriza activitatea navală - anormal pentru o navă comercială.

Citiți și Finlanda a reţinut un petrolier suspectat că a deteriorat un cablu electric submarin

Incidentele din Marea Baltică au loc pe fondul acuzaţiilor de sabotaj, atacuri şi omoruri din partea Rusiei în Europa, care au crescut de la invazia Ucrainei.

Astfel de atacuri sunt „adesea din umbră”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson.

„Nu ştii cu adevărat - cel puţin nu de la început - cine este în spatele lor. Este un accident? Nu este? Este o activitate ostilă sau nu?”, a spus el, adăugând că scopul este de a speria oamenii şi de a crea un «dezastru politic».

În timp ce autorităţile europene au acţionat mai decisiv în ultimele luni pentru a opri navele suspectate de sabotaj, oficialii s-au abţinut să arate cu degetul în mod categoric spre Moscova, fără dovezi solide.

În urma incidentului Estlink 2, şeful politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat pentru ziarul german Die Welt că „încercările de sabotaj din Marea Baltică nu sunt incidente izolate”, ci „parte a unui model de acţiuni deliberate şi coordonate pentru a ne afecta infrastructura digitală şi energetică”.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi ministrul german de Externe Annalenna Baerbock au sugerat, de asemenea, că incidentele similare din Marea Baltică nu pot fi o coincidenţă.

Citiți și Noi suspiciuni de sabotaj. Finlanda investighează rolul unei nave străine în avarierea unui cablu electric submarin

Merilo a declarat că Occidentul trebuie să vadă acţiunile ca pe o „fază următoare de escaladare” din partea Rusiei şi să fie mai energic în afirmaţii: „Avem unele dovezi, poate nu le putem dovedi, dar trebuie să le luăm în considerare ca parte a operaţiunii în curs”.

Pentru a devansa potenţialele ameninţări din partea statelor ostile, naţiunile europene trebuie să le abordeze „pe picior de egalitate cu ceea ce facem cu securitatea noastră colectivă în cadrul NATO. Aceasta este o chestiune care ne priveşte pe toţi”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre.

În decembrie, Forţa expediţionară comună, formată din 10 naţiuni europene din ţările nordice şi baltice, plus Regatul Unit, Islanda şi Ţările de Jos, a convenit să coopereze mai strâns pentru a contracara utilizarea de către Rusia a navelor fantomă.

Acestea au declarat că au însărcinat autorităţile maritime să solicite dovezi de asigurare de la navele suspecte care navighează prin nordul Europei, deşi acest lucru nu a oprit Eagle S.

De atunci, naţiunile au declarat că vor utiliza un program informatic asistat de inteligenţă artificială pentru a monitoriza şi calcula riscul prezentat de fiecare navă, cu un sistem de avertizare a NATO cu privire la navele suspecte.

Citiți și NATO vrea redirecţionarea datelor prin spaţiu. Se teme că Rusia ar putea tăia cablurile de internet submarine

Deşi Marea Baltică este înconjurată de membri ai NATO, Finlanda şi Suedia alăturându-se de la invazia Ucrainei, cablurile şi conductele critice se află într-o zonă puţin adâncă, deschisă tuturor navelor, ceea ce face ca această infrastructură să fie o ţintă uşoară pentru sabotaj.

În timpul patrulelor sale, Sakala a monitorizat o navă care naviga din Finlanda către Regatul Unit şi o navă de marfă sub pavilion Antigua şi Barbuda care călătorea din Vyborg, Rusia, către Gdansk, Polonia.

În cazul în care şi cablul energetic rămas ar fi deteriorat, Estonia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe energia produsă pe plan intern, la costuri mai mari pentru consumatori, ceea ce ar putea creşte presiunea asupra guvernului, iar asta ar avantaja Moscova.

„Marea Baltică este ceva ce trebuie să apărăm. Trebuie să fim aici”, a declarat Kants la bordul navei de patrulare.