SUA sancţionează 16 aliaţi ai preşedintelui Venezuelei, acuzaţi de obstrucţionarea grosolană a alegerilor

Guvernul SUA a reacţionat joi la alegerile prezidenţiale contestate din iulie din Venezuela prin impunerea de sancţiuni împotriva a 16 aliaţi ai preşedintelui Nicolas Maduro, acuzându-i de obstrucţionarea votului şi de comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului, potrivit AP.

Printre cei vizaţi de Departamentul Trezoreriei se numără şeful Înaltei Curţi a ţării, lideri ai forţelor de securitate ale statului şi procurori. Măsura a fost luată la câteva zile după plecarea în exil a lui Edmundo Gonzalez Urrutia, fostul diplomat care a reprezentat principalele partide de opoziţie şi a susţinut că a câştigat alegerile prezidenţiale din 28 iulie cu o marjă largă.

Autorităţile electorale din Venezuela l-au declarat pe Maduro învingător la câteva ore după închiderea urnelor, dar, spre deosebire de alegerile prezidenţiale anterioare, acestea nu au publicat niciodată numărătoarea detaliată a voturilor pentru a-şi susţine afirmaţia, argumentând că site-ul web al Consiliului Naţional Electoral a fost atacat.

Spre surprinderea susţinătorilor şi opozanţilor, Gonzalez şi lidera opoziţiei, Maria Corina Machado, au anunţat la scurt timp după aceea nu numai că opoziţia lor a obţinut numărătorile voturilor de la peste două treimi din aparatele de vot electronice utilizate în alegeri, dar şi că le-au publicat online pentru a arăta lumii că Maduro a pierdut.

Condamnarea la nivel mondial a lipsei de transparenţă l-a determinat pe Maduro să solicite Înaltei Curţi a Venezuelei, formată din loiali ai partidului de guvernământ, să verifice rezultatele. Instanţa i-a reafirmat victoria.

Experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ai Centrului Carter, care au observat alegerile la invitaţia guvernului lui Maduro, au stabilit că rezultatele anunţate de autorităţile electorale nu sunt credibile. Experţii ONU nu au validat declaraţia de victorie a opoziţiei, dar au afirmat că procesele verbale de vot ale fracţiunii publicate online par să prezinte toate elementele de securitate originale.

„În loc să respecte voinţa poporului venezuelean exprimată la urne, Maduro şi reprezentanţii săi au revendicat în mod fals victoria, reprimând şi intimidând opoziţia democratică într-o încercare ilegitimă de a se agăţa de putere prin forţă”, a afirmat secretarul de stat Antony Blinken într-o declaraţie.

Departamentul de Stat a declarat că impune noi restricţii privind vizele pentru aliaţii lui Maduro care sunt acuzaţi de împiedicarea votului şi reprimarea venezuelenilor. Departamentul nu a numit aceste persoane.

Efectul potenţial al sancţiunilor individuale şi al restricţiilor privind vizele anunţate joi este neclar. Loialiştii lui Maduro sancţionaţi anterior încă joacă roluri-cheie în guvernul Venezuelei, inclusiv în calitate de vicepreşedinte, procuror general şi ministru al apărării.

Trezoreria a sancţionat mai mult de 140 de actuali sau foşti oficiali venezueleni.

Departamentul de Stat a identificat aproape 2.000 de persoane care s-ar putea confrunta cu restricţii privind vizele din cauza acuzaţiilor de corupţie, subminare a democraţiei sau încălcare a drepturilor omului ale venezuelenilor.

Guvernul Venezuelei a emis o declaraţie în care a caracterizat cel mai recent set de sancţiuni drept un „act grosolan care încearcă să se îngraşe cu o clasă politică ce a recurs la practici fasciste şi violente pentru a-l răsturna, fără succes”, pe Maduro.

O declaraţie comună din partea a peste 50 de ţări, care a fost prezentată joi la Organizaţia Naţiunilor Unite de către ministrul de Externe al Panama, Javier Martínez-Acha Vasquez, a solicitat Consiliului Naţional Electoral din Venezuela „să publice imediat” foile de numărătoare şi „să permită verificarea imparţială a rezultatelor de către observatori independenţi pentru a promova credibilitatea, legitimitatea şi un proces electoral transparent”.

Semnatarii, inclusiv SUA, Spania, Chile şi Coreea de Sud, au denunţat, de asemenea, măsurile de represiune pe care guvernul lui Maduro a fost acuzat că le-a aplicat după alegeri, inclusiv detenţii arbitrare, tactici de intimidare şi asasinate.

„Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la mandatul de arestare motivat politic al autorităţilor venezuelene” care a fost emis la 3 septembrie pentru Gonzalez şi care «l-a forţat să plece în exil», potrivit declaraţiei.

Într-o declaraţie postată pe X, Gonzalez a încercat să asigure alegătorii cu privire la angajamentul său de a asista la o tranziţie guvernamentală în Venezuela.

„Angajamentul meu faţă de mandatul pe care l-am primit de la poporul suveran din Venezuela este de neclintit”, a scris el. „Lupta pe care Maria Corina Machado şi cu mine am dus-o rămâne neclintită”.